În ciuda pandemiei, economia Uniunii Europene a crescut cu 5%

În pofida perioadei tot mai dificile, se preconizează că economia Uniunii Europene va continua să se extindă, atingând o rată de creştere de 5% în 2021, de 4,3% în 2022 şi de 2,5 % în 2023, conform previziunilor economice de toamnă, publicate de Comisia Europeană.

Economia Uniunii Europene (UE) se redresează în urma recesiunii provocate de pandemie mai rapid decât se estimase. Pe măsură ce campaniile de vaccinare au progresat, iar restricţiile au început să fie ridicate, creşterea economică s-a reluat în primăvară şi a continuat în acelaşi ritm toată vara, susţinută de redeschiderea economiei. Se preconizează că ratele de creştere pentru zona euro vor fi identice cu cele la nivel de UE în 2021 şi 2022 şi de 2,4% în 2023, informează un raport al Comisiei Europene. Această perspectivă depinde în mare măsură de doi factori: evoluţia pandemiei de COVID-19 şi ritmul în care aprovizionarea se adaptează la redresarea rapidă a cererii în urma redeschiderii economiei.

Produsul Intern Brut, în creștere cu 14%

La aproape 14% pe an, rata de creştere a PIB-ului în UE în al doilea trimestru al anului 2021 a fost cea mai bună înregistrată vreodată – la fel de mare ca scăderea fără precedent a PIB-ului în aceeaşi perioadă a anului trecut, în timpul primului val al pandemiei. În al treilea trimestru al anului 2021, economia UE a ajuns din nou la nivelul rezultatelor sale anterioare pandemiei şi a trecut de la redresare la expansiune.

Se estimează că cererea internă va continua să stimuleze această expansiune. Ameliorarea situaţiei pe pieţele forţei de muncă şi scăderea preconizată a economisirii ar trebui să contribuie la un ritm susţinut al cheltuielilor de consum. Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR) începe, de asemenea, să joace un rol important în stimularea investiţiilor private şi publice.

15:45, 11.11.2024 • Internațional

Cine se teme de cine la Bruxelles? Temerile din sânul CE

21:07, 07.11.2024 • Internațional

Trump – președinte i-a speriat rău pe europeni. Nebunia e de grad avansat la nivelul CE: „Pregătiți-vă pentru războiul cu Rusia! Cetățenii să aibă la îndemână provizii de urgență pentru 72 de ore”

Prețurile la energie vor destabiliza iar economia

Situația nu este totuși chiar roz. Ritmul de creştere se confruntă din nou cu vânturi potrivnice. Blocajele şi întreruperile la nivelul aprovizionării globale afectează activitatea din UE, în special în sectorul său de producţie, care este foarte integrat. În plus, după ce au scăzut drastic în 2020, preţurile la energie, în special la gazele naturale, au crescut într-un ritm susţinut în ultima lună şi se situează în prezent cu mult peste nivelurile din perioada anterioară pandemiei. Se preconizează că acest lucru va afecta consumul şi investiţiile.

Situaţia de pe pieţele forţei de muncă din UE a cunoscut ameliorări semnificative datorită relaxării restricţiilor impuse activităţilor legate de consumatori. În al doilea trimestru al acestui an, economia UE a creat aproximativ 1,5 milioane de noi locuri de muncă, mulţi lucrători au ieşit din schemele de păstrare a locurilor de muncă, iar rata şomajului a scăzut. Cu toate acestea, numărul total de angajaţi din UE se situa în continuare cu 1% sub nivelul înregistrat înainte de pandemie.

Șomajul a scăzut timid

Conform previziunilor, ocuparea forţei de muncă în UE va creşte cu 0,8% în acest an, cu 1% în 2022 şi cu 0,6% în 2023. Se preconizează că, anul viitor, ocuparea forţei de muncă va depăşi nivelul înregistrat înainte de criză şi că, în 2023, va avea caracter expansionist. Potrivit previziunilor, şomajul în UE va scădea de la 7,1% în acest an la 6,7% în 2022 şi la 6,5% în 2023. În zona euro, rata şomajului este estimată la 7,9%, 7,5% şi 7,3% pe parcursul celor trei ani.

Perspectivele de creştere mai bune indică deficite mai scăzute în 2021 decât nivelurile preconizate în primăvară. După ce a atins 6,9% din PIB în 2020, deficitul agregat din UE ar trebui să scadă uşor la 6,6% în 2021, pe fondul sprijinului bugetar încă ridicat acordat la începutul anului.

Inflația, la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani

Presiunile temporare asupra preţurilor la nivel mondial determină creşterea inflaţiei la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani. După mai mulţi ani cu un nivel scăzut de inflaţie, reluarea puternică a activităţii economice în UE şi în multe economii avansate a fost însoţită de o creştere a inflaţiei care a depăşit previziunile.

Inflaţia anuală a crescut în zona euro de la -0,3% în ultimul trimestru al anului 2020 la 2,8% în al treilea trimestru al anului 2021. Cifra din octombrie a fost de 4,1%, o rată care a mai fost înregistrată o singură dată din 1997, când a început publicarea datelor privind inflaţia în zona euro.

Această creştere puternică a inflaţiei este determinată în principal de creşterea preţurilor la energie, dar ea pare să fie legată şi de un set amplu de ajustări economice ulterioare pandemiei, sugerând că nivelurile ridicate actuale sunt în mare măsură tranzitorii.

Se preconizează că inflaţia în zona euro va atinge un nivel maxim de 2,4% în 2021, înainte de a scădea la 2,2% în 2022 şi la 1,4% în 2023, deoarece se estimează că preţurile la energie se vor stabiliza treptat. La nivel de UE, se preconizează că inflaţia va atinge 2,6% în 2021, 2,5% în 2022 şi 1,6% în 2023.

UE nu exclude reintroducerea restricțiilor anti Covid-19

Incertitudinile şi riscurile legate de perspectivele de creştere rămân foarte ridicate. Deşi impactul său asupra activităţii economice s-a diminuat considerabil, pandemia de COVID-19 nu a fost încă înfrântă, iar redresarea depinde în mare măsură de evoluţia acesteia, atât în interiorul, cât şi în afara UE. Având în vedere creşterea recentă a numărului de cazuri în multe ţări, nu poate fi exclusă reintroducerea restricţiilor cu impact asupra activităţii economice. În UE, acest risc este deosebit de relevant în statele membre cu rate de vaccinare relativ scăzute.

Riscurile economice se referă, de asemenea, la impactul potenţial prelungit al constrângerilor şi blocajelor actuale în materie de aprovizionare. Principalul risc în sens pozitiv la adresa perspectivelor de creştere este legat de câştigurile potenţiale în materie de eficienţă şi de progresele durabile în materie de productivitate generate de schimbările structurale produse în urma pandemiei. Investiţiile stimulate de Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi de reformele structurale aferente vor fi esenţiale în acest sens. În ansamblu, balanţa riscurilor care planează asupra acestor previziuni s-a înclinat în sens descendent.

România, creștere economică peste media europeană

Economia României va creşte cu 7% în 2021, după ce în iulie se estima un avans de 7,4% anul acesta, conform previziunilor economice de toamnă, publicate de Comisia Europeană.

După un declin de 3,9% în 2020, economia României a început o redresare solidă, condusă în principal de cererea internă. Până în toamna lui 2021, ridicarea restricţiilor în toate sectoarelor a sprijinit majorarea cererii, în special în domeniul serviciilor alimentare, industria hotelieră şi de petrecere a timpului liber, şi în cultură. În plus, activitatea în construcţii a fost la un nivel robust, iar investiţiile solide, în special pe segmentul echipamentelor digitale.

Deşi încrederea pe segmentul de retail şi servicii a rămas solidă în trimestrul trei din 2021, în pofida valului de infecţii, recent introdusele restricţii de mobilitate ar urma să atenueze oarecum consumul, în plus faţă de scăderea puterii de cumpărare a gospodăriilor, din cauza majorării preţului energiei.

Importurile ar urma să crească în linie cu cererea internă. Creşterea exporturilor va fi mai puţin dinamică din cauza perturbărilor din lanţurile de aprovizionare, în special în industria auto. Prin urmare, deficitul de cont curent ar urma să crească la 6,5% din PIB anul acesta. Deficitul de cont curent ar urma să se reducă la 6,3% din PIB în 2022 şi la 6,1% din PIB în 2023, estimează CE.

Per ansamblu, economia României ar urma să crească cu 7% în 2021, depăşind nivelul de dinaintea pandemiei, şi cu 5,1% în 2022 şi cu 5,2% în 2023. Deşi efectul cererii ridicate ar urma să se atenueze, creşterea va rămâne pozitivă datorită majorării numărului de angajaţi, scăderii inflaţiei şi creşterii robuste a salariilor. Implementarea PNNR va sprijini investiţiile în sectorul public şi în cel privat, se mai arată în previziunile Executivului comunitar.