În loc de două vaci la hectar, doar una, așa vor birocrații de la UE. Daniel Botănoiu, AFR, spune care vor fi consecințele

Creşterea animalelor este o activitate prea poluantă, consideră birocraţii de la UE, care nu se gândesc, însă, la consecințele pe care condiționarea acestei activități de un anumit număr de animale pe suprafață le poate avea asupra fermierilor, dar și a consumatorilor.

Concret, oficialii de la Bruxelles vor ca în loc de două vaci la hectar, să fie  permisă doar una, susține preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.

El afirmă că noul deziderat al Politicii Agricole Comune (PAC) – o agricultură mai prietenoasă cu clima – reprezintă un obiectiv pe care fermierii, inclusiv cei români, nu ezită să-l atingă, deşi ceea ce denunţă ei este calea prin care se poate ajunge acolo.

„O agricultură mai respectuoasă cu planeta reprezintă şi un deziderat al producătorilor români deoarece producţiile lor depind în mare măsură de evoluţia vremii. Vremea fierbinte sau excesiv de ploioasă nu duce decât la diminuarea veniturilor şi, într-un final, la abandonarea activităţilor lor, odată cu încurajarea migraţiei. Deşi Uniunea Europeană şi fermierii împărtăşesc acelaşi obiectiv, ei nu sunt neapărat de acord cu privire la modul de a-l atinge. Luaţi exemplul cărnii. Creşterea animalelor este o activitate prea poluantă, conform birocraţilor europeni. Prin urmare, Uniunea doreşte să limiteze acest tip de activitate. În loc de două vaci la hectar, ar fi permisă doar una”, a declarat Daniel Botănoiu pentru AGERPRES.

Efecte pe bandă rulantă

Fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii atrage atenția asupra urmărilor grave pe care decizia autorităților de la Bruxelles ar putea să le aibă asupra sectorului de creștere a animalelor. Nu mai vorbim de consumator, care va trebui să plătească cu mult mai mult pentru alimente.

“Prima consecinţă: mai întâi o diminuare a activităţii crescătorilor de bovine cu efecte directe asupra investiţiilor şi capacităţii de returnare a creditelor. Apoi, fermierii care furnizează materii prime pentru furajele animalelor vor avea mai puţine pieţe, deci contracte mai mici. În fine, dacă reducem producţia de carne, de la cine o vom cumpăra? Evident că vom cumpăra dacă avem cu ce, de la producătorii din celălalt capăt al planetei, fără însă a cunoaşte neapărat calitatea produsului. Şi nu sunt sigur că ajutorul european va fi suficient pentru a acoperi acest deficit”, a afirmat Daniel Botănoiu.

Președintele AFR declară că energia este responsabilă pentru 77,01% dintre emisiile de gaze cu efect de seră din UE în 2019, iar dintre acestea transportul reprezintă aproximativ o treime.

 „Emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură contribuie cu 10,55%, procesele industriale şi utilizarea produselor cu 9,10%, iar gestionarea deşeurilor cu 3,32%. Emisiile din UE în funcţie de substanţa poluantă reprezintă CO2 – 80%, Metan – 11%, protoxid de azot – 6%, iar hidroflorocarburi – 3%. Agricultura, datorită fotosintezei plantelor, este primul captator de CO2”, a mai precizat Daniel Botănoiu.

Citește și Pe cine deranjează vaca? “Laptele este dat de un mamifer, nu de o imprimantă 3D”