În Ministerul Transporturilor, „alba-neagra” cu privatizarea Administrației Dunării și a controlului României asupra Gurilor Dunării

O veste bună, urmată de două vești proaste. Vestea bună este că la Palatul Victoria nu s-a discutat concret despre privatizarea administrării navigației pe Dunăre, care ar însemna pierderea controlului României asupra Gurilor Dunării, dar veștile proaste spulberă știrea bună, deoarece discuțiile s-au axat pe posibila transformare a Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați în „SRL” sau „SA”, o măsură care în viitor ar putea reprezenta un pas important în pregătirea privatizării regiei naționale prin vânzarea unor pachete de acțiuni.

În urma articolelor publicate de „Puterea” cu privire la unele avertizări și chiar indicii concrete că se intenționează privatizarea AFDJ Galați, care ar avea ca efect pierderea de către România a controlului asupra zonei Gurilor Dunării și a navigației pe Dunăre, de la Sulina la Baziaș, a venit o reacție din cadrul Ministerului Transporturilor, mai precis un comunicat al conducerii AFDJ.

Prin acest comunicat am primit o confirmare că la Palatul Victoria, mai precis la SGG, a fost discutată situația AFDJ Galați. E negat faptul că unul dintre subiecte ar fi fost privatizarea regiei naționale, dar e confirmată discutarea a două măsuri care ar pregăti această privatizare, respectiv separarea serviciilor comerciale de cele specifice regiei (de asigurare a condițiilor de navigație) și schimbarea formei de organizare a regiei naționale în „SRL” sau „SA”, care ar facilita scoaterea la licitație a unor pachete din acțiunile deținute de Statul Român la AFDJ.

11:02 • Dezvăluiri

Cine sunt demnitarii care-și vor pierde sinecurile de la Ministerul Transporturilor

12:07, 24.02.2025 • Dezvăluiri

Corpul de control al prim-ministrului confirmă că ISCTR este sat fără câini

„Discuțiile s-au axat pe posibilitatea divizării activităților în sensul separării serviciilor comerciale de cele specifice de autoritate administrativă de șenal, apărări de maluri, semnalizare, dragaj, etc., precum și posibila schimbare a formei de organizare (SA sau SRL)”, se spune în comunicatul AFDJ.

Transformarea AFDJ Galați în „SRL” sau „SA” este o „misiune imposibilă”, dar la noi e posibil orice

O eventuală transformare a regiei naționale AFDJ Galați în societate comercială, „SRL” sau „SA”, ar fi o „misiune imposibilă”, pentru că este regie națională și Guvernul României a delegat AFDJ-ului obligațiile pe care România le are în baza art 20 al „Convenției despre regimul navigației pe Dunăre”, semnată de statele riverane la Belgrad în 1948 și în care se spune:

„Se înființează o Administrație Fluvială Specială în Dunărea de Jos (între gura Canalului Sulina și Brăila inclusiv) pentru executarea lucrărilor de inginerie hidraulică și reglementarea navigației, această Administrație fiind formată din reprezentanții statelor riverane adiacente (Republica Populară Română și Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice). Această Administraţie funcţionează în baza unui acord între guvernele ţărilor care fac parte din ea. Administraţia îşi are sediul la Galaţi”.

Convenția despre regimul navigației pe Dunăre e valabilă și astăzi, la 77 de ani de la semnarea ei de către statele riverane. A dispărut URSS-ul, înlocuit de Ucraina la granița de la Dunăre și Brațul Chilia. Deci AFDJ Galați e regie națională de importanță internațională, care asigură condițiile de navigație pe cei 1.075 km de Dunăre. Are un rol strategic, ca și cel al administrației Canalului Suez, spre exemplu.

De ce se discută despre divizarea activităților AFDJ? N-avem date certe, dar punem răul în față. În lipsa unor explicații despre această schimbare lipsită de temei juridic sau argumente economice putem presupune că cei care și-ar dori privatizarea AFDJ s-au gândit la o prealabilă „divizare a activităților în sensul separării serviciilor comerciale de cele specifice de autoritate administrativă”.

Asta ar însemna desprinderea unora dintre activitățile de administrare a navigației de „serviciile comerciale”, care ar putea fi transferate unei societăți desprinse din AFDJ, al cărui control ar putea fi preluat prin privatizare de un investitor sau un grup de interese. În navigație se învârt sume de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro, chiar și din prestarea unor „servicii comerciale”.

Falimentare în scop de privatizare? Consiliul Concurenței a scăzut tarifele pe Canalul Sulina cu 50%! De ce?

Punerea în practică a unui astfel de scenariu se poate realiza foarte simplu, prin metoda utilizată frecvent la privatizările companiilor de stat din România, care sunt aduse într-o situație financiară precară, falimentară dacă se poate, după care e invocată necesitatea infuziei de capital prin atragerea unui investitor care să preia compania.

În urmă cu un an, s-a făcut un pas și în privința „falimentării” din condei a AFDJ, care era pe profit. În 2022 a avut un profit net de 5,1 milioane lei, iar în 2023 profitul net al AFDJ a fost de 21,6 milioane lei.

Problemele financiare ale AFDJ au apărut după ce în 2024 tarifele de navigație pe Canalul Sulina au fost reduse cu 50%, regia a intrat pe pierderi, au fost necesare subvenții de la bugetul de stat pentru acoperirea „găurii” și astfel s-a ajuns la concluzia secretarului de stat Mihai Diaconu de la Ministerul Finanțelor: „AFDJ-ul a fost în pierdere 25% anul trecut și trebuie privatizat”.

În comunicatul AFDJ se face precizarea că până la urmă Consiliul Concurenței a renunțat la măsura reducerii taxelor de Canal cu 50%:

„Referitor la reducerea cu 50% a tarifelor de tranzitare a Canalului Sulina, aceasta a rezultat prin aplicarea formulelor de calcul reglementate de Consiliul Concurenței, dar în urma demersurilor AFDJ și a bunei colaborări cu conducerea Direcției Consiliului Concurenței aceste tarife au fost reîntregite”,

se spune în comunicatul AFDJ.

Dar acest episod, cu reducerea cu 50% a tarifelor de tranzitare a Canalului Sulina nu trebuie trecut cu vederea. O diminuare a acestor tarife era dorită de mulți armatori, dar aceștia sperau doar la o scădere cu 5-10%, nu cu 50%. E greu de înțeles de ce a fost adoptată această măsură la Consiliul Concurenței, mai ales în condițiile în care printre specialiștii Consiliului se află și fostul deputat PD/PNL Mircea Toader, din Galați, deci concitadin cu AFDJ-ul, care a fost președinte al Asociației Armatorilor de la Dunăre și în prezent este membru al „Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval” de la Consiliul Concurenței.

Comisia Dunării de la Budapesta poate delega activitățile AFDJ-ului altui stat, altei companii. Surpriză: din Comisie face parte și Rusia!

În condițiile în care situația regiei naționale prin care România administrează condițiile de navigație pe Dunăre este zdruncinată serios chiar de instituții ale statului român, prin scăderi de tarife inexplicabile, dezbateri despre divizarea activităților, eventuale transformări în „SRL” sau „SA” și controversele despre o posibilă privatizare, se poate ajunge în situația ca un declin al AFDJ să ducă la pierderea de către România a administrării navigației pe Dunăre și implicit al controlului asupra zonei Gurilor Dunării.

În art 4 al „Convenției despre regimul navigației pe Dunăre” se face precizarea că dacă o administrație nu realizează lucrările de asigurare a condițiilor de navigație pe Dunăre aceste lucrări și responsabilități pot fi transferate altei administrații, din alt stat riveran, de către Comisia Dunării de la Budapesta:

„În cazul cînd un stat dunărean nu ar fi în măsură sa întreprindă el însuşi lucrările care sînt de competenţa sa teritorială şi care sînt necesare pentru a asigura navigaţia normală, acest stat va fi ţinut să le lase a fi executate prin Comisiunea Dunării (articolul 5), în condiţiunile pe care ea le va determina”

Din Comisia Dunării, cu sediul la Budapesta, fac parte 11 state membre: Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Moldova, România, Serbia, Slovacia, Ucraina, Ungaria și supriză: Federația Rusă!

Gafă sau abuz de putere? Rusia e membră a Comisiei Dunării, care asigură navigația pe fluviu

Gafă sau abuz de putere? Rusia e membră a Comisiei Dunării, care asigură navigația pe fluviu