În plină criză energetică, CET-ul de 375 MW de pe platforma Sidex este scos la vânzare cu 21 milioane euro

Într-o perioadă în care toți specialiștii în politici energetice susțin că pentru a diminua efectele crizei este necesar ca statul să construiască noi capacități de producție a energiei electrice, iar perspectivele sunt destul de sumbre, pentru că noile capacități de producție ar putea apare abia peste câțiva ani, statul mai pierde o capacitate de producere a energiei electrice din portofoliul Termoelectrica, CET-ul Electrocentrale SA, de pe platforma combinatului siderurgic de la Galați.

CET-ul de la Galați va fi vândut după ce a fost falimentat, dar nu din cauza unei administrări deficitare, ci din cauza legilor proaste, care nu au permis conducerii centralei electro-termice să recupereze sutele de milioane de lei de la consumatorii care nu și-au plătit facturile, în special de societățile de termoficare ale Primăriei Galați.

Este o afacere care va putea fi relansată rapid de noul proprietar, pentru că CET-ul este în conservare și va putea fi repus în funcțiune. Puterea instalată inițială a centralei a fost de 535 MW și prin investiții funcționarea sa ar putea fi readusă la acești parametri și chiar la o producție mai mare.

Electrocentrale Galați, scoasă la vânzare la prețul de 21 milioane euro. Numai terenul valorează 6,5 milioane euro!

Firma Maestro SPRL Constanța, lichidatorul judiciar al Electrocentrale SA Galați, a anunțat că lansează începând de astăzi, 5 mai, procedura de licitație deschisă cu strigare, pentru vânzarea CET Galați, amplasat în incinta combinatului siderurgic Liberty Group Galați, la prețul total de 21.221.488 euro, fără TVA.

20:08, 15.12.2024 • Internațional

Compania fintech care a lăsat mii de oameni fără economii: 90 de milioane de dolari au dispărut

08:00, 29.11.2024 • OPINII

Suveranismul: între retorică și faliment economic

Activul este format din centrala termoelectrică cu o putere instalată de 375 MW și terenuri în suprafață de 223.179 mp, construcții administrative și industriale, instalații, stocuri și ansamblu de termoficare.

Cu siguranță că este o afacere, mai ales în condițiile evoluției prețurilor la energie electrică pe OPCOM. Nu știm la cât sunt evaluate halele și echipamentele, cifrele pot fi găsite în caietul de sarcini, dar fiind vorba de construcții imense și echipamente aflate în conservare, probabil că este vorba de sume mult mai mari decât prețul la care a fost evaluată centrala.

La prețurile de piață ale terenurilor din zonă, de 20-29 euro/mp, numai terenul pe care se află centrala valorează 6,5 milioane euro. Asta ar însemna ca toate halele de producție, clădirile administrative, instalațiile de distribuție, etc, să coste numai 14,5 milioane euro!

Printre cei care au vrut să preia Electrocentrale s-au aflat trustul lui Lakshmi Mittal și Grupul CEZ

De-a lungul anilor, au încercat mai multe companii să preia CET-ul de la Galați În 2001, Trustul LNM al lui Lakshmi Mittal, care a cumpărat Sidexul, a impus în contractul de privatizare încheiat cu Guvernul Năstase condiția de a-i fi garantat dreptul de preemțiune la cumpărarea Electrocentrale.

În ultima ședință a AGA la Sidex, reprezentanții FPS au și încercat să treacă Electrocentrale în proprietatea Sidexului, dar manevra a eșuat lamentabil, pentru că CET-ul aparținea Termolelectrica și nu existau acordurile necesare pentru transferarea centralei.

Ulterior, a fost interesat de preluarea Electrocentrale SA Galați și Grupul CEZ, care avea și un plan de investiții.

Război între Primăria Galați și CJ Galați

Prin 2006, când Guvernul Tăriceanu a aprobat câteva transferuri ale CET-urilor către primăriile marilor orașe, s-a luptat pentru preluarea Electrocentrale Galați și primarul de atunci al Galațiului, Dumitru Nicolae (PSD), care voia să aibă astfel controlul producerii agentului termic pentru încălzirea orașului și a energiei electrice pentru iluminatul public.

Încercarea primarului Nicolae a fost contrată de președintele de atunci al CJ Galați, Eugen Durbacă (PC), care s-a gândit să ia Electrocentrale la Consiliul Județean, pentru iluminatul public din localitățile județului, așa că a vorbit cu ministrul Economiei din Guvernul Tăriceanu, Codruț Sereș (tot membru PC) să respingă solicitarea Primăriei Galați. S-a rezolvat! A pierdut și Primăria, a pierdut și CJ Galați!

În perioada Guvernului Boc a existat o grupare din PD Galați, condusă de senatorul Marius Necula, care a încercat să forțeze o privatizare a Electrocentrale, prin care să preia centrala, dar și acea încercare a eșuat.

Falimentul Electrocentrale Galați a fost provocat de neîncasarea a sute de milioane de lei pentru facturile la încălzire

CET-ul funcționa destul de bine în sistemul energetic național, dar a fost falimentat din cauză că Primăria Galați nu a achitat facturile pentru agentul termic furnizat pentru încălzirea orașului.

CET-ul de 535 Mw a fost construit la finalul anilor 60 pe platforma combinatului siderurgic, pentru a asigura în primul rând abur tehnologic și apă demineralizată pentru combinat și în secundar agentul termic pentru încălzirea a 90.000 de apartamente din cartierele orașului. Dacă în relația cu combinatul sau pentru energia electrică furnizată în Sistemul Energetic Național, CET-ul își încasa banii, erau înregistrate mari întârzieri la încasarea facturilor pentru agentul termic furnizat pentru încălzirea orașului.

Gălățenii au fost chiar încurajați să nu își plătească facturile la întreținere. La alegerile locale din 2004, același Eugen Durbacă, ce candida pentru un nou mandat de primar după ce mai condusese orașul în perioada 1992-2000, a dat o probă de populism exagerat, cerându-le gălățenilor să nu își mai plătească facturile la întreținere.

Pe fondul acumulării datoriilor între consumatori și distribuitorul local Apaterm SA, dar și între Apaterm și Electrocentrale, s-au produs mai multe blocaje. Numai datoria istorică a Apaterm către Electrocentrale era de peste 340 milioane lei.

După ce Apaterm a intrat în insolvență în 2011, fostul primar Marius Stan a încercat să salveze sistemul de termoficare cu preluarea agentului termic de la CET. A înființat o nou firmă de distribuție, Calorgal SA, a restricționat furnizarea căldurii la consumatorii datornici, a deschis sute de procese împotriva asociațiilor de proprietari cu datorii și obținut fonduri de la guvern pentru acoperirea pierderilor.

Dar primarul Marius Stan nu putea face mai mult, pentru că legea nu prevede facturarea individuală a consumurilor la energie termică, așa cum se procedează la energie electrică sau gaze naturale. Iar în astfel de situații, în care datoria la încălzire este la „la comun” și nu există riscul sistării serviciului numai pentru apartamentul la care sunt restanțe la plata facturilor, mulți gălățeni au preferat să își amâne plata facturilor la încălzire și s-a ajuns din nou ca Primăria Galați să datoreze Electrocentrale SA sume de ordinul zecilor de milioane de lei.

Ajuns la conducerea orașului în 2016, actualul primar, Ionuț Pucheanu, un minimalist de vocație în privința serviciilor publice pe care primăria trebuie să le asigure gălățenilor, a închis sistemul de încălzire centralizată în 2017, când a oferit subvenții de 3.000 de lei pentru familiile care își instalează centrale de apartament. În unele blocuri au fost instalate centrale de cvartal, dar au rămas vreo 8.000 de familii fără încălzire. La Galați, se descurcă fiecare cum poate.

De la momentul desființării sistemului de termoficare s-a accelerat falimentarea Electrocentrale SA, iar acum centrala este în așteptarea noului proprietar, deși ar fi avut foarte mare nevoie de această centrală și fostul proprietar, adică statul.