În România cafeaua este mai ieftină decât halba de bere, în contrast cu majoritatea capitalelor lumii

În România cafeaua este mai ieftină decât halba de bere, în contrast cu majoritatea capitalelor lumii, în contextul în care, pe plan internaţional, cafeaua din oraş devine tot mai scumpă, potrivit analiştilor financiari specializaţi pe piaţa de capital şi bursele de mărfuri.

România: Capuccino are un preţ mediu de 12 lei, halba de bere costă în medie 13 lei

În România, preţul mediu al unui cappuccino este de 2,17 lire sterline (12 lei), mai ieftin decât o halbă de bere, care în medie costă 2,28 lire sterline (13 lei), explică analistul financiar Radu Puiu, din cadrul XTB România.

Cafeaua, mai scumpă decât halba de bere în majoritatea ţărilor

O ceaşcă de cafea în majoritatea capitalelor ţărilor lumii este mai scumpă decât o halbă de bere, potrivit unui nou studiu.

06:40, 07.07.2024 • Sănătate

Incredibil: Cafeaua ar putea reduce riscul de Alzheimer

10:31, 30.06.2024 • Turism

Prețurile mari pe litoralul românesc: Cât costă un pahar de bere rece și un șezlong pe plajă în acest sezon estival

Cercetarea, realizată de firma de comparare Finder, a cuprins 163 de capitale din întreaga lume şi a arătat că în peste jumătate dintre capitale (51%) există o disparitate între preţul cafelei şi costul unei halbe de bere.

Rezultatele au arătat că în SUA cafeaua are un preţ mediu de 4,42 lire sterline, în timp ce în Italia o ceaşcă de cafea ar putea costa doar 1,49 lire sterline, în medie cu 80% mai ieftin decât media din Regatul Unit, de 3,47 lire sterline.

În Copenhaga cafeaua costă de 2,5 ori mai mult ca la Bucureşti, în Madagascar cafeaua este de trei ori mai ieftină

Cea mai scumpă ceaşcă de cafea din lume poate fi găsită în Copenhaga, Danemarca, unde un cappuccino costă, în medie, 5,01 lire sterline.

La polul opus, cea mai ieftină ceaşcă de cafea din lume poate fi băută în Antananarivo, Madagascar, unde o ceaşcă de cafea costă aproximativ 81 de pence (0,81 lire sterline).

Cafeaua din oraş devine tot mai scumpă

Creşterea popularităţii cafelei a dus la o creştere a cererii şi consumului, însă piaţa s-a confruntat cu mai multe obstacole, care se traduc în preţuri tot mai ridicate pentru populaţie, ceea ce forţează companii precum Starbucks să pună la punct strategii pentru a-şi creşte încasările, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, companie de tranzacţionare pe bursele internaţionale.

Potrivit analiştilor şi actorilor din industrie, preţurile cafelei vor rămâne volatile până la sfârşitul anului 2024 din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, a lipsei transportului maritim şi a reglementărilor de mediu mai stricte.

Unii specialişti se aşteaptă la o ameliorare anul viitor, dar schimbările climatice şi alţi factori ar putea crea premisele pentru o majorare pe termen lung a costurilor.

Preţurile cafelei au crescut vertiginos în ultimele luni, contractele futures de la Londra pentru boabele de robusta atingând un maxim istoric în iulie.

Robusta continuă să se tranzacţioneze la peste 4.000 de dolari pe tonă, în timp ce contractele futures de la New York pentru boabele de arabica depăşesc 2 dolari pe livră în această lună.

Sunt avuţi în vedere, de asemenea, şi factori de risc regionali.

Pentru cumpărătorii europeni, există incertitudini cu privire la modul de respectare a Regulamentului Uniunii Europene (EUDR), care urmăreşte să garanteze că produsele nu au contribuit la defrişări sau la degradarea pădurilor.

Normele UE privind pădurile, puse în aplicare recent, ar putea însemna că exporturile de boabe de cafea a mii de fermieri către UE ar putea fi în curând respinse, deoarece au fost produse pe terenuri care au fost recent defrişate.

În acest context, unul dintre cei mai mari jucători din istorie, Starbucks se află în centrul atenţiei.

Pe lângă faptul că au prezentat rezultatele financiare, firma a anunţat şi schimbarea CEO-ului cu fostul CEO al Chipotle Mexican Grill, Brian Niccol.

Acţiunile Starbucks au crescut cu peste 20% după anunţ, ceea ce a reprezentat un impuls de care avea nevoie populara companie, explică Radu Puiu.

Investitorii au încredere în capacitatea lui Niccol de a readuce Starbucks pe un trend de creştere, dar este oarecum prematur.

Mandatul său va începe în septembrie şi va fi nevoie de cel puţin câteva trimestre pentru a demonstra rezultatele oricăror noi schimbări pe care le implementează.

Acesta vine după retragerea lui Laxman Narasimhan după doar un an în funcţie.

Niccol va fi al patrulea CEO al Starbucks în doar doi ani.

Schimbarea bruscă la vârf vine pe fondul scăderii acţiunilor şi al negocierilor în curs cu investitorul Elliott Investment Management.

Consumatorii, „obosiţi” din cauza preţurilor practicate de Starbucks

Starbucks se confruntă cu o încetinire, vânzările lanţului au scăzut cu 3% la nivel global în magazinele deschise de cel puţin un an, inclusiv o scădere de 2% pe piaţa sa de origine din America de Nord, explică analistul financiar al XTB România.

Problemele Starbucks reflectă oboseala consumatorilor faţă de preţurile ridicate din lanţurile alimentare, restaurante şi magazine, după ani de creşteri.

Acestea dezvăluie fisuri în modelul de afaceri al Starbucks, care s-a schimbat, ca răspuns la cererea clienţilor – de la o cafenea cu servire predominantă „la masă”, la un lanţ de magazine cu servire la domiciliu şi to-go.

Într-un sondaj realizat în luna iulie de Deutsche Bank, aproape jumătate dintre respondenţii care au declarat că nu mai merg la Starbucks sau că şi-au redus numărul de vizite au spus că „a devenit prea scump”.

De altfel, produsele oferite de Starbucks nu sunt cunoscute pentru preţul lor accesibil.

Creşterea preţurilor la cafea înseamnă că ceaşca zilnică de cafea poate deveni mai scumpă, afectând atât consumatorii ocazionali, cât şi pasionaţii.

Acest lucru ar putea duce la schimbări în comportamentul consumatorilor, cum ar fi optarea pentru alternative mai ieftine, reducerea consumului sau prepararea acasă a cafelei.

Cu toate acestea, având în vedere importanţa culturală a cafelei ca simbol social, al stilului de viaţă şi popularitatea în rândul segmentelor tinere, este puţin probabil ca preţul ridicat să reducă cererea de cafea.