Incompetența angajaților Metrorex sabotează modernizarea metroului! Bucureștenii, condamnați în continuare la aglomerație

Contractul de furnizare a 13 trenuri de metrou noi între Alstom și Metrorex, semnat în decembrie 2020, ar fi trebuit să transforme rețeaua de transport public din București, aducând un suflu nou și confortabil pentru călători. Cu toate acestea, comportamentul lipsit de transparență și tergiversările Metrorex au dus la întârzieri semnificative în livrarea acestora, iar din cauza neglijenței și ineficienței acestei instituții, bucureștenii se confruntă cu riscul de a nu beneficia de trenuri moderne în viitorul apropiat.

Pe 2 decembrie 2020, Alstom Transport S.A., un lider global în soluții de transport feroviar, și Metrorex S.A., operatorul rețelei de metrou din București, au semnat un contract pentru furnizarea a 13 trenuri de metrou noi. Această  înțelegere are scopul de a moderniza flota de metrou existentă, și de a îmbunătăți condițiile de transport pentru locuitorii și vizitatorii capitalei române. Cu toate acestea, derularea acestui contract a fost marcată de o serie de obstacole și controverse, care au dus la întârzieri considerabile.

În acest articol, vom explora în detaliu cadrul contractual, problemele întâmpinate, implicațiile acestor dificultăți și perspectivele viitoare.

20:03, 29.10.2024 • Transporturi

Gabriel Stanciu, Alstom România: ”Ne așteptăm ca primul tren electric să intre în circulație în decembrie”

14:06, 29.10.2024 • Transporturi

Șefa Metrorex, Mariana Miclăuș, explicații evazive privind penalizările aplicate Alstom

Contextul contractului și obiectivele

Contractul semnat între Alstom și Metrorex se întinde pe o perioadă maximă de 118 luni, începând de la data semnării, și include mai multe etape esențiale, de la proiectare și fabricare până la livrarea efectivă a trenurilor. Primele 30 de luni au fost dedicate etapelor preliminare, precum proiectarea, fabricarea și testarea trenurilor. Termenul de livrare pentru primele unități a fost stabilit la 18 luni de la semnarea contractului, cu o opțiune de extindere pentru livrarea a până la 17 trenuri suplimentare, în funcție de necesitățile Metrorex.

Această modernizare era esențială pentru a răspunde nevoilor în continuă creștere ale călătorilor din București, având în vedere că rețeaua de metrou a fost un element vital al sistemului de transport public din oraș. Trenurile noi trebuiau să ofere nu doar o capacitate mai mare, ci și un nivel ridicat de confort și siguranță, contribuind la îmbunătățirea experienței călătorilor.

Provocările tehnice: Curba „S” și implicațiile sale

La scurt timp după semnarea contractului cu Achizitorul, furnizorul Alstom Transport S.A. a constatat existența unei situații în teren, care nu era prevăzută în caietul de sarcini, respectiv existența unei curbe ”S” de 50m/0m/50m la stația Romancierilor, din Drumul Taberei. Această constatare s-a realizat de către furnizor pentru prima dată, din documentaţia as-build transmisă de Metrorex S.A. în format electronic, în cadrul ședinței din data de 23.12.2020, dar fără ca Achizitorul să atragă atenția asupra existenței acesteia.

Confuzie și neclaritate în documentația contractuală

Caietul de sarcini al contractului conținea specificații precise referitoare la caracteristicile funcționale ale trenurilor, stipulând că acestea trebuiau să fie capabile să circule pe curbe de 100m în exploatare, de 50m pe liniile tehnice, iar în curbele de tip „S”, dacă acestea aveau caracteristicile 100m/0m/100m . Constatarea existenței unei curbe de tip „S” 50m/0m/50m  a dus la confuzie și a creat dificultăți în procesul de proiectare, întrucât Alstom nu putea avansa fără o clarificare a acestei cerințe.

Conform punctului 3.2.7 din caietul de sarcini, specificațiile referitoare la coridorul de intercomunicație nu luau în considerare decât curbe de tip „S” de  100m/0m/100m, existența unei curbe de tip „S” 50m/0m/50m conducând la impas în procesul de proiectare a trenurilor. Acest lucru a dus la o stagnare a activităților, iar Alstom a fost pusă în situația de a aștepta confirmarea necesității adaptării trenurilor.

Impactul asupra proiectării și livrării: întârzieri și obstacole

Pentru a demara proiectarea trenurilor, Alstom a avut nevoie de clarificări din partea Metrorex. Însă, între 23 decembrie 2020 și 21 ianuarie 2022, Alstom s-a confruntat cu dificultăți semnificative în obținerea acestor informații. Această întârziere în comunicarea clarificărilor a dus la un blocaj în proiectare, afectând capacitatea Alstom de a livra trenurile în termenul stabilit.

Pe 28 mai 2021, Alstom a solicitat o verificare a infrastructurii, care a fost acceptată de Metrorex. Testele efectuate între 30 mai și 16 iunie 2021 au confirmat necesitatea adaptării trenurilor pentru a putea rula pe curba „S” de 50m/0m/50m. Cu toate acestea, clarificările necesare din partea Metrorex nu au fost comunicate decât după o lungă perioadă de așteptare.

Tergiversări și refuzuri: Analiza comportamentului Metrorex

Analizând comportamentul Metrorex, s-a observat că reprezentanții companiei au tergiversat nejustificat comunicarea clarificărilor necesare. Abia pe 17 noiembrie 2021, Metrorex a furnizat datele solicitate, iar condițiile de rulare pe curba „S” de 50m/0m/50m au fost comunicate pe 24 noiembrie 2021, pentru ca abia la data de 21 ianuarie 2022 Metroex să comunice ferm că trenurile trebuie să aibă capacitatea de a rula pe acest tip de curbă. Aceste întârzieri nu doar că au afectat livrările programate, ci au generat și un sentiment de neîncredere din partea Alstom, complicând colaborarea pe viitor.

Mai mult, Metrorex a refuzat să încheie un act adițional pentru prelungirea termenelor de livrare, deși întârzierile erau cauzate de solicitări neprevăzute în caietul de sarcini. Acest refuz a avut un impact semnificativ asupra Alstom, care se afla într-o situație delicată, fiind constrânsă să găsească soluții care s-au dovedit a fi imposibil de indetificat.

În paralel, conducerea Metrorex a lansat dese atacuri în media românească împotriva Alstom, acuzând compania de întârzieri nejustificate și a amenințat cu penalizări de ordinul a zeci de milioane de euro, în condițiile în care valoarea contractului este de 100 milioane de euro.

Începând din 2022, în media românească au început să apară tot mai multe știri care puneau vina exclusiv pe Alstom pentru întârzierile proiectului. Deși aceste întârzieri erau menționate inițial doar tangential, pe măsură ce timpul trecea, ele au devenit un subiect principal, iar liderii Metrorex au profitat de această narativă. În declarațiile sale, oficialul companiei a susținut că întârzierile nu au nicio justificare și a amenințat Alstom cu penalități de milioane de euro și care au ajuns la aproape un sfert din valoarea totală a contractului.

Această retorică a fost rapid preluată de publicații precum Gândul, Hotnews, Profit, Jurnalul Național și Antena 3 CNN, care au prezentat de fiecare dată doar poziția Metrorex. De cealaltă parte, vocea Alstom a fost rareori auzită. Declarațiile lui Gabriel Stanciu și argumentele companiei franceze au fost menționate sporadic, iar explicațiile lor tehnice și economice au fost în mare parte ignorate.

Datoriile Metrorex către Alstom: O altă dimensiune a problemei

În plus față de contractul de furnizare, Metrorex are o relație contractuală distinctă cu Alstom în ceea ce privește prestarea serviciilor de mentenanță pentru ramele electrice de metrou. Acest cadru a dus la acumularea unor datorii semnificative din partea Metrorex, care au atins suma de 186,14 milioane lei, plus penalități de întârziere de 25.023.241,35 lei. Această situație a ridicat întrebări cu privire la motivele întârzierilor în furnizarea clarificărilor necesare pentru contractul de furnizare.

Concluzii finale

Analizând situația contractului de achiziție a trenurilor de metrou, se conturează un tablou complex în care Metrorex S.A. pare să fi acționat într-un mod care nu doar că a afectat termenii de livrare, ci și capacitatea bucureștenilor de a beneficia de un sistem de transport modern și eficient.

a) Imposibilitatea de proiectare a trenurilor:Perioada 23.12.2020 – 21.01.2022 este crucială în acest context. Alstom Transport S.A. nu a putut demara procedurile de proiectare a trenurilor din cauza unei cerințe neprevăzute în caietul de sarcini, referitoare la capacitatea trenurilor de a rula pe curba „S” de 50m/0m/50m. Aceasta arată că problema a fost generată în principal de Metrorex, care nu a comunicat în timp util necesitățile tehnice reale. Această întârziere inițială a dus la o stagnare în procesul de livrare, afectând negativ planificarea și execuția proiectului.

b) Tergiversările Metrorex: De-a lungul acelei perioade, reprezentanții Metrorex S.A. au amânat în mod nejustificat clarificarea soluțiilor necesare adaptării trenurilor la condițiile de rulare. Comunicarea insuficientă și întârzierile repetate în furnizarea informațiilor esențiale au condus la pierderi semnificative de timp, ceea ce subliniază o gestionare defectuoasă a relației cu furnizorul. Acest comportament indică o lipsă de responsabilitate din partea Metrorex, care ar fi trebuit să asigure transparență și promptitudine în comunicarea cerințelor tehnice.

c) Impactul asupra termenelor de livrare: Solicitarea tardivă de adaptare a trenurilor la curba „S” a dus la o întârziere de cel puțin un an în livrarea acestora. Aceasta a generat o spirală vicioasă de întârzieri, afectând nu doar Alstom Transport S.A., ci și bucureștenii care așteaptă cu disperare modernizarea transportului public. Din cauza acestor deficiențe, termenul de livrare stabilit inițial nu a putut fi respectat, lăsând metroul fără trenuri noi într-un moment în care orașul are o nevoie urgentă de acestea.

d) Refuzul de prelungire a termenelor: Metrorex a refuzat, fără justificare, să încheie un act adițional pentru prelungirea termenelor de livrare, chiar dacă depășirea acestora a fost evidentă din culpa Metrorex. Acest refuz sugerează o intenție deliberată de a crea premise pentru aplicarea de penalități, ceea ce ar putea indica o strategie a Metrorex de a responsabiliza Alstom pentru întârzierile cauzate de propriile decizii și lipsa de planificare ale Metrorex. Astfel, se ridică întrebări despre transparența și etica în gestionarea contractului.

e) Interesele financiare ale Metrorex: Se pare că, prin derularea contractului, Metrorex a urmărit nu doar să achiziționeze trenuri noi, ci și să recupereze datoriile către Alstom în baza unui alt contract de mentenanță. Acest fapt ridică suspiciuni asupra priorităților Metrorex, sugerând că gestionarea contractului de achiziție a fost influențată de considerații financiare interne, în detrimentul nevoilor reale ale cetățenilor.

În concluzie, vinovăția Metrorex în această situație este evidentă și multidimensională. Acțiunile și inacțiunile sale nu doar că au dus la întârzieri semnificative în livrarea trenurilor de metrou, dar au și creat o criză de încredere în sistemul de transport public din București. Cetățenii merită răspunsuri clare și soluții rapide, iar Metrorex trebuie să își asume responsabilitatea pentru impactul pe care deciziile sale l-au avut asupra vieții cotidiene a bucureștenilor.

În urma analizei situației prezentate în acest articol am lansat o serie de întrebări către Guvernul României, Ministerul Transporturilor, compania Metrorex și Autoritatea pentru Reformă Feroviară. Vom prezenta public răspunsurile de îndată ce le vom primi.