Încrederea în politicieni și instituțiile statului a scăzut alarmant (sondaj)

Doi din trei români consideră că lucrurile se îndreaptă în direcția greșită iar trei din patru nu au încredere în partidele politice, conform unui sondaj al Uniunii Europene. Nivelul este mult mai scăzut față de cel înregistrat în vara anului trecut.

Încrederea în partidele politice a scăzut la nivelul țării de la Eurobarometrul precedent, 73% dintre români declarând că tind să nu aibă încredere în partide, față de 64% în vara anului 2022. Noul sondaj a fost făcut în primele luni ale anului 2023 și finalizat în aprilie.

Valoarea este apropiată de media europeană, unde 75% dintre europeni declară că nu au încredere în partidele politice.

În România, încrederea este scăzută și în Parlament, doar 23% dintre cetățeni declarând că au încredere în această instituție, și în Guvern (21%), încrederea fiind în scădere față de anul trecut.

În cine au românii încredere

La polul opus, instituțiile în care românii afirmă că au cea mai mare încredere sunt armata (61%), sistemul juridic (46%) și sistemul medical (53%).

Încrederea în armată și sistemul juridic a crescut față de vara anului 2022 cu 4 puncte procentuale, în timp ce părerea despre sistemul medical s-a înrăutățit cu 3%.

La nivel european, cea mai mare încredere a cetățenilor este în sistemul medical (76%), urmată de armată (71%) și poliție (70%). În cazul poliției diferența între percepția românilor și media europeană este mare, doar 49% dintre cetățenii României acordând încredere acestei instituții.

Mai mult de jumătate dintre români discută ocazional subiecte referitoare la politica națională și locală cu familia, prietenii sau cunoștințele. Cea mai mare pondere o reprezintă cei cu vârste între 45-54 de ani, în timp ce mai mult de o treime dintre tinerii între 15-24 de ani declară că nu discută niciodată subiecte de politică națională, iar 43% subiecte de politică locală.

Direcția proastă spre care merge România

În prezent, 63% dintre români consideră că lucrurile se îndreaptă în direcția greșită în România, aproape la același nivel ca în vara anului 2022.

Media Uniunii Europene se situează la 61% pentru același răspuns. Românii cu vârste între 55-74 de ani sunt cei mai nemulțumiți în această privință (70%), în timp ce doar 53% dintre tineri (15-24 de ani) au aceeași părere.

69% dintre cel care consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită declară că au dificultăți în a-și plăti facturile curente și 72% nu sunt mulțumiți de viața lor.

Întrebați cum ar aprecia situația generală din România în prezent, 72% dintre români declară că situația este proastă și foarte proastă, un procent în creștere față de jumătatea anului 2022, când era de 66%.

În mod surprinzător, doar 6% dintre cei care locuiesc în orașe mari consideră că în România situația este una foarte bună.

Proporția de cetățeni ai Uniunii Europene care consideră că situația economiei din țara lor este una proastă și foarte proastă este la aproape același nivel ca în vara anului 2022 (63%). Comparativ, față de acum 6 luni, mai mulți români consideră că situația economiei românești este una proastă și foarte proastă (66% față de 58%).

În viziunea cetățenilor români, problemele lor personale cele mai importante sunt și cele cu care se confruntă România în prezent (creșterea prețurilor, inflația și costul de trai, situația economică și sănătatea).

Doar 13% dintre români consideră că situația internațională este o problemă cu care România se confruntă în prezent, iar furnizarea de energie a fost indicată de 12% dintre respondenți, față de 11% în vara anului 2022.

La nivel european, 22% dintre cetățeni considerau că furnizarea de energie este o problemă a țării lor, în timp ce acum doar 19% mai apreciază furnizarea ca fiind o problemă.

Cu toate acestea, apropierea românilor de țară este una foarte mare, peste 80% dintre români declarând că se simt atașați de țară și de orașul sau satul în care locuiesc. În cazul tinerilor cu vârste între 15-24 de ani, doar 31% declară că se simt foarte atașați de țară. Interesant este faptul că 48% dintre cei care nu consideră că vocea lor contează la nivel național declară totuși că sunt foarte atașați de România.