Indicatorul care arată foarte rău pentru România! Suntem pe un nedorit loc doi în UE

Potrivit datelor ajustate sezonier, în trimestrul al doilea al anului 2023, deficitul guvernamental a atins 3,3% din PIB în zona euro și 3,2% din PIB în Uniunea Europeană.

În perioada aprilie-iunie 2023, singurele state membre ale UE care au înregistrat un excedent guvernamental au fost Danemarca (2,8% din PIB), Irlanda (2,4%), Portugalia (2,3% din PIB), Țările de Jos (0,2% din PIB) și Letonia (0,1% din PIB).

Dintre statele membre ale UE pentru care există date disponibile, cel mai mare deficit guvernamental în trimestrul doi din 2023 a fost înregistrat în Ungaria (6,6% din PIB). România (6,3% din PIB) ocupă locul secund. Țara noastră a înregistrat un deficit de 5,9% din PIB în primele trei luni din 2023 și de 6,3% din PIB în trimestrul patru din 2022.

Deficitul guvernamental se referă la diferența dintre cheltuielile guvernului și veniturile sale într-un an fiscal. Dacă cheltuielile guvernului depășesc veniturile, rezultă un deficit bugetar. Această diferență este acoperită prin împrumuturi, iar suma totală a datoriei publice a țării crește.

Impactul deficitului guvernamental asupra economiei unei țări poate fi complex și depinde de mai mulți factori, inclusiv de mărimea deficitului, de durata sa și de modul în care este finanțat. Iată cum poate afecta deficitul guvernamental economia unei țări:

1. Rată crescută a datoriei publice:

• Deficitul bugetar duce la creșterea datoriei publice. Dacă aceasta crește prea mult în raport cu PIB-ul, poate genera îngrijorări în rândul investitorilor și poate crește costurile de împrumut pentru guvern, ducând la o spirală de datorie.

2. Creșterea costurilor de împrumut:

• Dacă investitorii și creditorii pierd încrederea în capacitatea guvernului de a-și gestiona datoria, aceasta poate duce la creșterea ratelor dobânzilor la împrumuturi. Acest lucru poate face ca finanțarea viitoarelor proiecte și serviciul datoriei să devină mai costisitoare pentru guvern.

3. Inflație și depreciere valutară:

• Dacă guvernul finanțează deficitul prin crearea de bani (monetizare), aceasta poate duce la inflație. De asemenea, poate slăbi valuta țării pe piețele valutare internaționale.

4. Scăderea investițiilor private:

• Deficitul guvernamental poate concura cu sectorul privat pentru resurse financiare. Dacă guvernul împrumută o mare parte a economiei, investitorii privați pot găsi împrumuturile mai scumpe și mai puțin disponibile, ceea ce poate reduce investițiile private și, implicit, creșterea economică pe termen lung.

5. Reducerea cheltuielilor publice sau creșterea impozitelor:

• Pentru a gestiona deficitul, guvernul poate alege să reducă cheltuielile publice sau să crească impozitele. Aceste măsuri pot afecta economia prin reducerea consumului și a investițiilor private.

6. Credibilitatea și încrederea în piață:

• Deficitele guvernamentale constante și mari pot afecta încrederea investitorilor și a piețelor financiare în capacitatea guvernului de a menține stabilitatea economică. Acest lucru poate duce la volatilitate pe piețele financiare și poate afecta cursul valutar și ratingurile de credit ale țării.

În concluzie, gestionarea deficitului guvernamental este crucială pentru menținerea stabilității economice a unei țări. Este important ca guvernele să își administreze finanțele în mod responsabil, să urmărească stimularea creșterii economice durabile și să evite îndatorarea excesivă, pentru a preveni impacturi negative semnificative asupra economiei naționale.