Indiferența edililor a dublat numărul blocurilor cu risc seismic din Galați. În 8 ani, Primăria a consolidat 4 imobile

RISC SEISMIC. Deși Galațiul este situat pe Falia „Sf Gheorghe” și zona are un risc seismic aproape la fel de mare ca în Vrancea, iar în oraș sunt zeci, poate sute de imobile încadrate la risc seismic de gradul 1 și 2, Primăria pare să fi abandonat programul de consolidări și urmarea se constată și în statistici: din 2016 până în prezent, numărul blocurilor cu risc seismic de gradul 1 și 2 s-a dublat, de la 28 la 60.

„Nu sunt bani!”. Aceasta este explicația pe care o oferă de obicei edilii marilor orașe atunci când sunt întrebați de ce în localitățile lor sunt multe imobile cu „bulină roșie”, care ar trebui consolidate. Aparent, așa ar fi, mai ales în condițiile în care o mare parte din banii primăriilor se duc pe cheltuieli de funcționare și salarii, iar puținii bani pentru dezvoltare abia ajung pentru asfaltări, amenajări edilitare etc.

Dar la Ministerul Dezvoltării este în derulare „Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat”, prin care pot fi accesate finanțări pentru lucrări de consolidare. De fapt, indiferența primarilor față de consolidarea „imobilelor cu bulină” se constată prin faptul că pe lista finanțărilor în baza Ordinului 338/2023 sunt doar 39 de cereri aprobate, numai patru din București, unde „imobilele cu bulină roșie” chiar sunt o mare problemă.

Indolență la Galați, oraș situat pe falia „Sf. Gheorghe”

Lipsește de pe listă și Galațiul, oraș situat pe falia tectonică „Sf. Gheorghe”, al cărei traseu este din zona seismică din Vrancea către Galaţi, trece prin zona Tecuciului, ocolește Galațiul pe la nord-est, la mică distanţă de oraș, şi însoţeşte cursul Dunării prin Ucraina pe la nord de Isaccea, până la nord de Tulcea și pe Brațul Sfântul Gheorghe, până la mare.

09:22 • Cariere

„Ursus Breweries” le oferă burse studenților de la Facultatea de Ingineria Alimentelor din Galați

19:00, 30.01.2025 • ECONOMIE

„Industria oţelului e pusă pe butuci!”. Europarlamentarul Dan Nica cere Comisiei Europene susținerea siderurgiei

La Galați și Tecuci, riscul seismic este major. Unul din indicatorii acestui risc, „accelerația terenului”, este de 0,3 – 0,35 la Galați și Tecuci, față de 0,4 în Vrancea. Primăriile celor două orașe au abordări diferite a pericolului. Primăria Tecuci a solicitat și a și obținut de la Ministerul Dezvoltării șapte finanțări pentru consolidări de imobile cu risc seismic, însă Primăria Galați nici măcar nu a solicitat vreo finanțare.

Primăria Galați face ce poate: liste cu blocurile și clădirile cu „bulină roșie”

Deși în oraș sunt zeci de blocuri construite în anii ’60 în cartierul Țiglina 1, fără subsoluri tehnice, afectate de tasare și încadrate la risc seismic de gradul 2, Primăria Galați nu a avut ca prioritate consolidarea acestor clădiri. În 35 de ani au fost consolidate doar 34 de imobile mai mici, nu blocuri cu sute de locatari. În general, primăria s-a rezumat la reactualizarea listei cu risc seismic.

În 2011, pe vremea fostului primar Dumitru Nicolae (PSD), pe lista primăriei se aflau 112 case şi blocuri cu risc seismic. Pe listă era aproape întregul cartier Țiglina 1, blocurile C12, C13, C15, C 19, C30, C31, C32, C34, C35, E4 şi D2, construite în 1963-1964, fără subsoluri tehnice, afectate de tasare. Toate sunt înscrise în risc seismic de gradul 2. Existau 26 de cereri de consolidare a unor blocuri și imobile, dar a fost finanțată doar consolidarea blocului C20 din Țiglina 1, care a ajuns subiect în jurnalele TV după ce s-a rupt în două.

După 2012, când a devenit primar Marius Stan (PNL, UNPR), a fost sesizabilă o schimbare, prin faptul că anual erau alocate aproximativ 3 milioane de lei pentru consolidarea imobilelor încadrate la risc seismic 1 și 2. La Primăria Galați exista o listă de 32 de cereri ale unor asociații de proprietari care cereau soluționarea situației a 37 de blocuri și 14 imobile, dar nu s-a făcut mai nimic.

În mandatele actualului primar s-a dublat numărul blocurilor cu risc seismic

După 2016, s-a schimbat primarul, s-au schimbat și prioritățile. Actualul primar, Ionuț Pucheanu (PSD), nu are o prioritate în consolidarea blocurilor și clădirilor cu risc seismic, dar asta nu înseamnă cu nu îl interesează deloc această situație. Pe 3 septembrie 2019, Primăria Galați a publicat penultima „Listă de blocuri expertizate”, în care erau 28 de blocuri încadrate la risc seismic cu gradele 1 și 2.

Pe 9 octombrie 2024, Primăria Galați a publicat o nouă listă. Surpriza este că în cei 6 ani s-a dublat numărul blocurilor cu 4 etaje expertizate și încadrate cu risc seismic. Dacă în 2019 erau 28 de blocuri cu risc seismic 1 și 2, pe lista din 2024 sunt 60 de blocuri. Bineînțeles că în listă apar toate blocurile construite în anii ’60 în cartierul Țiglina 1. Pentru majoritatea acestor blocuri au fost depuse cereri de consolidare, dar „n-au fost bani”!

La grad de risc 1 sunt în continuare Blocul G4 și Blocul 19 din Cartierul Micro 19 și Blocul C de pe strada Domnească, care au apărut în toate listele întocmite până acum. Sunt blocuri în care locuiesc zeci de familii, dar edililor nu le pasă.

În plus, la categoria de risc „gradul 1” apare Blocul B8, din cartierul Mazepa, a cărui fundație a fost șubrezită de infiltrațiile din magistrala de apă potabilă a operatorului Apă-Canal SA Galați.

Surprinzător, pe lista blocurilor cu risc seismic apar și două blocuri ANL, construite relativ recent, Blocul CF3, construit în 2002 în Cartierul ANL din zona Gării și blocul S13 din Cartierul „Dimitrie Cantemir”, construit în 2007.

Unor blocuri le-a fost „îmbunătățit” gradul de risc seismic de la 2 la 4. Cum, când și în ce fel?

Pe lista din 2024 a imobilelor consolidate apar cele 34 la care s-a intervenit în ultimii 20 de ani. Problema a fost rezolvată cu „viteza” de un imobil pe an. Din 2016 până în prezent, au fost consolidate patru imobile și „Monumentul Revoluției”, o construcție grea, la care se tasa fundația. Deci în mandatele actualului primar viteza „consolidărilor” a scăzut la jumătate, 4 imobile în 8 ani.

În noile liste ale Primăriei Galați apar și unele situații ciudate. Spre exemplu, două blocuri care în vechile liste erau trecute la grad de risc seismic 2, iar în noua listă au fost „promovate” la un grad de risc mai puțin periculos.

În vechile liste, Blocul G2 de pe strada Laminoriștilor din Cartierul Dunărea era încadrat la gradul 2 de risc seismic, iar în lista întocmită de Primăria Galați în octombrie 2024 apare la „gradul 4 de risc seismic”. La fel, Blocul W3, din Cartierul Mazepa, care pe vechile liste era la gradul 2, a fost mutat la gradul 3 de risc seismic.

Ce s-a întâmplat cu aceste blocuri? Au fost consolidate? Dacă au fost consolidate, de ce nu au dispărut din liste, pentru că riscul seismic nu poate fi diminuat prin consolidări parțiale. O posibilă explicație ar putea fi că îmbunătățirea clasei de risc seismic crește ușor prețurile apartamentelor din aceste blocuri, pentru că riscul seismic de gradul 3 presupune că la un cutremur se pot desprinde bucăți de tencuială, nu se prăbușesc pereți sau casa scării.

O nouă atracție pentru amatorii de afaceri imobiliare: vor fi demolate 82 de imobile, majoritatea aflate în proprietatea Primăriei

O legătură cu zona afacerilor imobiliare ar putea fi explorată și în cazurile de demolare a imobilelor cu risc seismic. În listele din octombrie 2024 a crescut considerabil și numărul imobilelor propuse pentru demolare. În listele vechi erau 67 de propuneri de demolare a imobilelor care nu mai puteau fi consolidate. Au fost demolate numai 23 de imobile, dar la unele poziții din listă se menționează „garaj” sau „magazie”. Deci nu erau imobile locuite.

În lista din octombrie 2024 sunt propuse pentru demolare 82 de imobile. Aproape toate sunt în proprietatea Primăriei și cum majoritatea sunt situate pe străzi din centrul vechi al Galațiului, iar după demolarea lor vor apărea zeci de terenuri libere, cu siguranță că mulți dintre amatorii de afaceri imobiliare testează deja posibilitățile de a putea cumpăra unul dintre aceste terenuri.