ING, BT și CEC Bank, nevoite să închidă conturile clienților devalizate de hackeri. Nici personalitățile publice n-au scăpat de „țepe”

Mai multe conturi, de la ING Bank, BT și CEC Bank, au fost închise, după ce fondurile au dispărut de pe cardurile clienților. Veştile nu sunt deloc bune, mai mulţi clienţi fiind vizaţi de această problemă care pare să ia amploare la nivel naţional: fraudarea conturilor de card bancare.

Reprezentanţii ING, BT și CEC Bank avertizează clienţii din România asupra unei situaţii îngrijorătoare. Este vorba despre fraudele care au loc la nivel naţional, din ce în ce mai mulţi români rămânând fără bani în conturi. Din păcate, numărul celor păcăliţi de hoţii virtuali este în creştere, de la o lună la alta.

O statistică recentă arată că 52% dintre escrocherii au avut loc în perioada aprilie-iulie 2024 şi au vizat premii oferite de magazine online. Practic, hoţii trimiteau mesaje în care îşi anunţau victimele că au câştigat concursuri false, convingându-le să acceseze site-uri unde li se solicitau datele bancare şi de identificare personală. Apoi, cei care picau în plasă rămâneau fără bani în conturi, acestea fiind apoi închise. O altă variantă care a reprezentat 58% dintre atacuri, în perioada august-octombrie 2024, este cea legată de pierderea accesului la conturile bancare. Astfel, hoţii trimiteau alerte false privind suspendarea conturilor, scrie bugetul.ro.

13:58, 10.12.2024 • ECONOMIE

CEC Bank a închis 15 conturi bancare aparținând lui Horațiu Potra, pentru „risc de spălare de bani și finanțarea terorismului”

ING Bank, BT și CEC Bank recomandă clienților să rămână vigilenți, să fie atenţi la mesajele primite şi la campaniile online la care se înscriu. De asemenea, cei care sunt afectaţi de fraudele online trebuie să anunţe imediat banca pentru închiderea conturilor.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Poliția Română și Asociația Română a Băncilor (ARB), inițiatorii proiectului național de conștientizare „SigurantaOnline” (sigurantaonline.ro), avertizează asupra practicilor frauduloase care au ca țintă clienții băncilor comerciale.

• Frauda „Reduceri false”: reducerile exagerate sau ofertele care par „prea bune pentru a fi adevărate” sunt adesea capcane. Accesarea linkurilor sau efectuarea plăților prin aceste platforme poate duce la furtul datelor personale și financiare.
• Polițiștii vă recomandă ca în astfel de situații să acordați o atenție sporită site-urilor de cumpărături și evitați mirajul ofertelor prea bune ca să fie adevărate!

Frauda de tip „Investiții miraculoase”:

• Dacă cineva îți oferă o oportunitate „unică” de investiție cu „zero riscuri” și „venituri garantate” într-un timp scurt, fii sigur că este o fraudă.
• Nu există surse de îmbogățire rapidă! Nu instalați aplicații legate de investiții la cererea unor consultanți financiari și, înainte de a investi, verificați dacă oferta este reală.

Frauda „Phishing” (e-mailuri sau mesaje suspecte):

• Mesajele care solicită actualizarea urgentă a datelor contului sau confirmarea plății prin linkuri suspecte pot redirecționa utilizatorii către pagini false care colectează informații sensibile.
• Actualizați datele personale prin canalele oficiale puse la dispoziție de bancă la care aveți cont. Nu furnizați niciodată datele de conectare la internet/Mobile Banking și nici datele de pe fața și spatele cardului. Datele de card se folosesc doar de utilizatorul acestuia când efectuează plăți pe site-uri securizate și nu atunci când este conectat la o rețea WI-FI publică, ci trebuie să fie securizată.

Personalități publice n-au scăpat nici ele de „țepele” hackerilor

Cea mai recentă victimă pe listă este renumitul jurnalist Ion Cristoiu, care a povestit cum a rămas fără bani în conturi.

Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu a povestit cu lux de amănunte, în Jurnalul său video de marți, 17 decembrie, cum a căzut victimă unui escroc care l-a sunat cu o identitate falsă, pretinzând că este de la SIF Muntenia.

Cum operează escrocheria „Cuponiada”

Astfel, după ce escrocul l-a convins pe gazetar că are de recuperat 20.000 de lei din perioada „Cuponiadei”, a reușit să-i golească conturile. L-a ajutat chiar jurnalistul, care a partajat ecranul cu escrocul în timp ce opera în aplicația sa bancară.

Ulterior, Cristoiu a fost informat de polițiști că este victima unui grup infracțional care a operat fără scrupule în conturile bancare ale mai multor persoane în vârstă. Nu întâmplător ținta escrocilor este această categorie de vârstă, avea să reiasă din relatarea cunoscutului gazetar.

„Dacă în urma acestui telefon o luam la fugă, nu pierdeam niște bani, pentru că am fost ținta unei fraude bancare reușite online”, admite cu amar jurnalistul.

„Dimineața m-am trezit cu un telefon – un individ care zice: sunt de la SIF Muntenia. Dumneavoastră în anii ’90 ați depus niște cupoane la Cuponiadă și după 30 de ani aveți de luat niște dividende. Să vă spun ce e Cuponiada, pentru că cei mai tineri nu știu. Am fost la Secția 1 Poliție, era un polițist mai tânăr, nu apucase Cuponiada. În 1992 sau ’93, Nicolae Văcăroiu a hotărât ca marile întreprinderi să se transforme în acțiuni – cupoane pe care să le împartă la populație. Te făceau acționar la diferite întreprinderi.

„Mă și gândeam câte laptopuri poți să iei de ei”

Când am fost sunat – eu m-am dat și gazetar – i-am zis că la vremea respectivă am refuzat etc. Individul mi-a zis că am și acțiuni (cupoanele erau transformate în acțiuni). Iar eu i-am zis – vând și acțiunile. Și mi-a zis că aș lua pe ele 20.000 de lei. Am acceptat repede, că m-am gândit că vorbesc despre asta la podcast cum am luat niște bani – mă și gândeam câte laptopuri poți să iei de ei. Și zice: la ce bancă aveți? La BRD. A zis că o să mă sune cineva de la BRD ca să intre banii în cont. Mi-a explicat că banii se varsă într-un cont bursier. El a zis că mă sună cineva de la BRD și o să-mi spună ce e de făcut”.

„Dacă vă sună cineva și spune că e de la SIF Muntenia, cel mai bine e s-o luați la fugă”

În continuarea relatării sale, jurnalistul descrie pe larg modul de operare ingenios al unor astfel de escroci. „Tocmai mă pregăteam să mă duc la Metropola, unde aveam o înregistrare. A sunat cineva chipurile de la BRD, am intrat cu el pe video și a inventat un termen: segregarea contului. Mi-a explicat: „Ca să vă punem banii ăștia, trebuie să luăm bani din contul dvs. să îi punem în alte conturi, după care banii revin cu cei 20.000 de lei. Am dat share la ecranul în care operam în contul meu BRD și mi-a dat un IBAN – de Unicredit.

Cristoiu și-a creat propria știre

Eu nu mi-am dat seama – eram în viteză, că trebuia să plec. Mi-a dat și suma. Mi-a cerut să fac și de pe alt cont un alt transfer. S-au dus banii. Mi-a zis că mă sună a doua zi dimineața, mi-a dat și număr de telefon, ca să continuăm. Eu am anunțat, i-am zis și lui Marius Tucă – toți erau uimiți: o știre.

Pe la ora 5 mă sună de la bancă: ați făcut transferuri la Unicredit și la CEC? Mi-au zis că e ceva în neregulă. Mi-au spus că sunt niște conturi ale unor indivizi care păstrează sumele – cei de la bancă mi-au blocat conturile și mi-au zis să mă duc la poliție să fac plângere că dacă nu avem plângerea nu putem face nimic. M-am dus la poliție, numai bine că ieșise comandantul care mă știa. I-am povestit: SIF Muntenia. Eu eram a nu știu câta persoană păcălită cu povestea cu SIF Muntenia”.

Escrocul bun de politician: polemiza cu polițistul

„Iar în timp ce vorbeam, m-a sunat chiar persoana respectivă. M-a întrebat: ați blocat conturile? De unde știa că am blocat conturile – înseamnă că avea acces la aplicația mea. El a zis că din cauza asta nu îmi pot da banii. Am dat telefonul polițistului. Și nu am văzut așa ceva: polemiza cu polițistul, încerca să îl convingă că din cauza lui nu primește omul banii. Eu am crezut că atunci când aude de polițist o să închidă. Dar el nu, polemiza cu polițistul, era bun de politician. Eu dacă nu trebuia să plec la Metropola TV, îmi golea de tot conturile.

Am spus toate astea ca să înțelegeți cu ce se ocupă MAI și ce se întâmplă cu acest tip de fraudă, care se adresează oamenilor mai în vârstă care au prins cuponiadele”, a mai povestit Ion Cristoiu pentru Gândul.

Nici latifundiarul din Pipera nu a fost ocolit de hacker. A fost înșelat indirect

Gigi Becali a trecut, la rândul lui, prin momente tensionate, după ce ar fi luat o „țeapă” de peste 5 milioane de euro. Patronul FCSB a dezvăluit că nu au fost primiți banii pentru transferul lui Florinel Coman la clubul de fotbal Al-Gharafa (Qatar).

Suma de peste cinci milioane de euro ar fi ajuns în conturile unor hackeri din Vietnam. Omul de afaceri a spus că a reclamat situația la FIFA, organism care nu are niciun fel de atribuție față de fraudele bancare.

Afaceristul a precizat că reprezentanții clubului din Qatar i-au oferit o explicație bizară pentru întârziere: banii au fost livrați, dar ar fi intrat în conturile unor hackeri vietnamezi.

„Ei zic că au dat banii, dar au fost păcăliți și au virat banii în Vietnam. Nu am primit banii pe Florinel Coman. Ei ne-au spus că au trimis banii, însă i-au trimis în Vietnam. Ei așa au zis”, a spus patronul FCSB, la Digi Sport.

Gigi Becali a anunțat că situația absurdă a fost reclamată la FIFA și acum clubul bucureștean cere un milion de euro în plus, dacă plata nu se va face până pe 31 august.

„Nouă trebuie să ne plătească șase milioane acum, i-am reclamat la FIFA.

Noi le-am trimis contul, îl aveau, sunt date electronice. Ei ne-au spus că le-am trimis factură, dar niște hackeri au spart mailurile și le-au trimis alt număr de cont… Vrăjeală!