Îngrijorări în rândul diplomaților și politicienilor: Macron „elimină” Corpul Diplomatic
Anunțul guvernului francez că, în urma restructurării sectorului public, va elimina corpul diplomatic a dus la îngrijorări în rândul diplomaților și politicienilor, în special în contextul crizei din Ucraina, potrivit RFI.
Astfel, diplomații nu vor mai proveni din Ministerul Afacerilor Externe al Franței, așa cum este cazul în prezent. În schimb, vor fi angajați din diferite medii, atât din sectorul public, cât și din cel privat.
Anunțul oficial cu privire la desființarea corpurilor diplomatice a fost publicat pe 17 aprilie în Monitorul Oficial al Guvernului. Ampla reformă a sectorului public a început prin înlocuirea Școlii Naționale de Administrație (Ecole Nationale d’Administration – ENA) cu Institut National du Service Public la data de 1 ianuarie 2022.
ENA a fost înființată de către Charles de Gaulle la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial pentru a-i pregăti pe președinți și pe înalții funcționari publici în arta guvernării.
Cot la cot cu ofițerii de poliție
Considerată de mulți un simbol al elitismului, președintele Emmanuel Macron a promis că o va închide în contextul protestelor Vestelor Galbene, dar a stabilit apoi o reformă și i-a schimbat numele.
Începând cu anul 2023, diplomații vor munci cot la cot cu ofițerii de poliție, inspectorii financiari și alți înalți funcționari publici, sub numele de „reprezentanți ai administrației statului”.
Guvernul și-a apărat reforma, subliniind că serviciul public se va concentra pe „angajări” și nu pe „statut”, devenind astfel mai operativ. Anunțul i-a înfuriat pe mai mulți politicieni și pe cei care fac parte din cercurile diplomatice.
Gérard Araud, fostul ambasador al Franței în Statele Unite, a declarat că regretă faptul că Franța va deveni „singurul stat occidental fără diplomați calificați”, în timp ce ministrul afacerilor externe Michel Barnier a descris reforma drept „o greșeală”.
În calea apropierii sale de Rusia
„Emmanuel Macron vrea să înlocuiască angajații imparțiali din cadrul instituțiilor bugetare cu angajări făcute prin „nepotisme”, a declarat Marine Le Pen, cea care a fost contracandidata de dreapta din turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Franța.
Fostul candidat la președinție, Ségolène Royal, s-a întrebat „cum e posibilă o astfel de decizie fără un vot în parlament, la jumătatea celor două runde de alegeri”.
Potrivit reporterilor France Info care au stat de vorbă cu angajații de la sediile diplomatice din Quai d’Orsay, Paris, schimbările asupra sistemului sunt văzute ca „un pas înapoi”.
Unii diplomați le percep ca pe o formă de „pedeapsă”, având probabil legătură cu declarațiile președintelui Emmanuel Macron din 2019, acuzându-i la acel moment pe diplomați că stăteau în calea apropierii sale de Rusia.