Instanțele și CCR dau de pământ cu societățile de asigurări. Despăgubirile RCA trebuie achitate integral și la timp

Ultima Decizie a Curții Constituționale (CCR) pune capăt definitiv scandalului dintre service-uri și societățile de asigurări în dosarele RCA. Astfel, atât instanțele, cât și CCR au decis, la unison, că asigurătorii sunt obligați să achite integral devizele pentru repararea autovehiculelor în dosarele de daună RCA. Încercarea companiilor de asigurări de a impune tarife service-urilor pentru ora de manoperă s-a soldat cu un eșec total, instanțele și CCR invocând principiul libertății economice.

Decizia CCR, care a respins o altă acțiune a asigurătorilor împotriva service-urilor, clarifică, o dată pentru totdeauna, divergențele dintre firmele de asigurări și unitățile reparatoarelor pe tema tarifelor la ora de manoperă în dosarele RCA. Ultima excepție de neconstituționalitate a fost ridicată de  Societatea de Asigurare-Reasigurare City Insurance (aflată în faliment), care are pe rol zeci de dosare în care nu a achitat integral despăgubirile. În excepția de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece, fiind lipsite de previzibilitate și claritate, permit stabilirea în mod arbitrar și abuziv, de către unitatea reparatoare, a unui preț pe oră, pentru manopera efectuată, mult peste prețurile de referință din piața specifică.

06:04, 20.12.2024 • ACTUALITATE

CCR desființează supraimpozitarea pensiilor speciale: impact major asupra PNRR

13:03, 19.12.2024 • Justitie

Curtea de Apel București respinge cererea APALP privind desecretizarea documentelor ce-l vizau pe Călin Georgescu

”În acest mod, s-au creat premisele unui comportament abuziv din partea unităților reparatoare care au înțeles să utilizeze prețuri pe oră de manoperă cu mult peste ceea ce se practică pe piața de profil și să utilizeze un alt preț, cu mult majorat, față de cel afișat. Mai mult, prețul pe oră de manoperă nici nu este negociat cu cealaltă parte contractantă, persoana asigurată la societatea de asigurări, care nu are niciun interes să negocieze sau să facă opoziție la prețul solicitat de unitatea reparatoare”, se arată în motivarea acțiunii introduse de firma de asigurări.

Totodată, art. 14 alin. (3) din Legea nu prevede și criteriul legal de stabilire a cuantumului orei de manoperă, această deficiență permițând unității reparatoare majorarea în mod arbitrar și abuziv a prețului de manoperă în relația contractuală directă cu persoana asigurată la societatea de asigurare, în special atunci când valoarea reparației urmează să fie achitată de către asigurător.

Justiția nu e oarbă

Asigurătorul are calitatea de terț față de contractul dintre unitatea reparatoare și persoana prejudiciată, neavând niciun control asupra modului de stabilire a prețului pieselor și al manoperei, se mai arată în motivarea excepției de neconstituționalitate.

”Există ulterior posibilitatea să se cenzureze această practică, prin neplata diferențelor dintre prețurile practicate în piață și prețul solicitat, însă unitățile reparatoare se adresează instanțelor judecătorești, care, într-o proporție covârșitoare, le admit cererile și obligă, pe lângă plata acestor diferențe, și la plata de penalități”, semnalează firma de asigurări. Într-adevăr, instanțele au decis, la unison, că nu se poate impune unităților reparatoare auto o anumită valoare a orei de manoperă, întrucât astfel s-ar aduce atingere principiilor liberei circulații a serviciilor și al garantării proprietății.

De altfel, prin încheierea contractului de asigurare – contract esențialmente aleatoriu – asigurătorul dobândește șansa unui câștig, fiind expus totodată la riscul unei pierderi, împrejurări ce depind de un eveniment viitor și incert, în timp ce obligația de plată a primei de asigurare este totdeauna certă în ceea ce îl privește pe asigurat, astfel că, în mod normal, asigurătorul trebuie să suporte consecințele producerii riscului asigurat, au susținut judecătorii. De asemenea, aceștia au apreciat că dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 nu constituie o încălcare a dreptului de proprietate al societății de asigurare, libertatea unităților reparatoare de a utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată, oferită de către legiuitor prin edictarea acestei norme, urmărind scopul legitim de a proteja principiul libertății economice. Pe de altă parte, instanțele au reținut că nu poate fi limitat dreptul persoanei despăgubite de a alege service-ul în care își repară autoturismul, câtă vreme această alegere se face pe criterii de calitate și performanță.

Flit și de la CCR

Împrejurarea că unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată corespunde principiului libertății economice și al liberei circulații a serviciilor, prezumtivii beneficiari ai serviciilor auto fiind liberi să aleagă un alt co-contractant, în măsura în care consideră că valoarea manoperei este disproporționată, se precizează în Decizia CCR de respingere a excepției de neconstituționalitate. ”Riscul, adică șansa de câștig sau posibilitatea de pierdere, este un atribut esențial al economiei de piață liberă, funcțională, atribut care justifică libera concurență”, a mai arătat Curtea Constituțională.