Institutele de sondaj și casele de pariuri. Cine manipulează, de fapt, sondajele? Ce au de pierdut, ce au de câștigat?
Sondaj Atlasintel (15-20 noiembrie), citat de HotNews: Marcel Ciolacu rămâne favorit în cursa prezidențială din 2024. Competiția pentru locul al doilea se dovedește extrem de strânsă, George Simion și Elena Lasconi fiind la doar un pas distanță unul de celălalt, cu o diferență de numai 0,1 puncte procentuale. Sondajul mai arată Nicolae Ciucă în creștere și o scădere continuă pentru Mircea Geoană.
Analistul politic și jurnalistul Dan Bucura a făcut o analiză, exclusiv pentru PUTEREA, a celui mai recent sondaj înaintea alegerilor prezidențiale de duminică, atrăgând atenția asupra decalajului dintre rezultatele sondajelor și casele de pariuri care, așa cum precizează analistul, „iau pulsul străzii și nu își permit să dea greș” .
Institutele de sondaj au un singur lucru de pierdut: reputația
Eu nu pot să spun decât că experiența ultimilor ani electorali ne-a arătat că sondajele de opinie fie că mint, fie, cu mult timp înainte de alegeri, sunt manipulări de cea mai joasă speță. Eu nu zic că sondajul de față, despre care noi vorbim, se încadrează neapărat în categoria asta, dar am văzut atât de multe, încât nu pot decât să fiu sceptic.
Acuma, sondajul respectiv arată sus pe Elena Lasconi. Bun, mergem pe materialul clientului.
Sondajele sunt pe principiul „cine dă banul comandă muzica”
Eu m-am uitat zilele trecute la cel mai sensibil barometru pe zona asta, care la nivel mondial, nu doar pentru România, funcționează extrem de bine, și anume casele de pariuri. Dacă pe un sondaj de opinie poți să mergi pe ideea „domnule, cine dă banul comandă muzica”, atunci că e de stânga care plătește, va fi stânga mai sus, că e de dreapta, va fi dreapta mai sus.
Vei vedea că în negocierile acelea cel care plătește îi spune sondorului: am și eu o rugăminte, mai pun ceva acolo, să fie bine, să nu fie rău. Mă pui și pe mine mai sus. Casele de sondare sau institutele astea, cum să le numim, au un singur lucru de pierdut în povestea asta: reputația, dar pe ideea că memoria românului, și nu doar a românului, cea a omului, în general, e scurtă, ei își spun: bun, dau un fonfleu înainte de alegeri. Nu se confirmă? Ghinion, vorba unui clasic, și mergi mai departe. Cine mă ține minte? Nu pierd nimic.
Casele de pariuri nu-și permit să arunce fonfleuri pe piață, fiindcă asta se cuantifică în bani mulți
De partea cealaltă, pentru că le-am invocat, casele de pariuri nu-și permit o joacă de-asta de a influența și a arunca fonfleuri pe piață, fiindcă la ele lucrurile astea se cuantifică în bani mulți. Adică, degeaba vine un partid sau un candidat, sau cineva să spună: bă, pune-mi-l și mie mai sus, că îți dau și eu, nu știu, 50.000 de euro. Ele rulează sute de milioane, dacă nu chiar miliarde la nivel global. Mă refer încă o dată nu doar la România, ci, în general, la casele de pariuri. Astea vin cu cote reale pentru că, altfel, se nenorocesc financiar dacă pun o cotă falsă.
De ce casele de pariuri reprezintă un barometru mai bun decât sondajele
Casele de pariuri iau pulsul străzii corect, dar mai au ceva. Ele au un sistem, dacă vezi, de informații, hai să mă exprim așa, securistic, mai bun decât multe. Multe structuri, pentru că asta e, ele trebuie să prevadă blaturi, ele trebuie să fie atente să nu se facă tot felul de aranjamente. Adică ele merg și pe o structură paralelă de informații. Asta trebuie să spunem acum.
Exemplu: Se pun 100.000 de euro pe un candidat care e dat cu șansă mică, dar el e foarte bine văzut, de fapt. Se pun banii și când el câștigă sau trece în turul doi, cum e în cazul nostru, casa pierde o poală de bani.
Și atunci, ca să fac o paralelă între sondajul ăsta și orice alte sondaje din ultima vreme și ofertele de la casele de pariuri, ieri, de exemplu, m-am uitat la casele de pariuri care dădeau următorul lucru. Mă refer pentru intrarea în turul doi.
Ce spun casele de pariuri în acest moment
Marcel Ciolacu intră fără tăgadă în turul doi. Era o cotă infimă pe el, după care îl aveai aproape la egalitate cu un mic avantaj, să spunem, pe George Simion care avea în jur de 1,80, iar Nicolae Ciucă undeva la doi.
Deci asta însemna că pui 100 lei, îți iei 180 pe George Simion sau 200 pe Ciucă, după care era pe poziția patru, Elena Lasconi, la o distanță considerabilă, urma Mircea Geoană ș.a.m.d. Acuma, încă o dată, n-ai ce să comentezi. Experiența ultimilor ani ne-a arătat că foarte multe din sondaje sunt rateuri grave, rateuri care chiar deranjează.
Pronostic: Marcel Ciolacu, în turul doi. Un mic avantaj strategic lui George Simion, iar în contrapartidă, o șansă destul de mare lui Nicolae Ciucă
Fără discuții, îl vom avea pe Marcel Ciolacu trecut în turul doi. Și, hai să zic așa, îi dau un mic, dar foarte mic avantaj strategic lui George Simion, pentru că reprezintă un partid care n-a fost la guvernare și e cumva pe val, dar în contrapartidă îi dau și o șansă destul de mare lui Nicolae Ciucă, având în vedere activul de peste 1.200 de primari pe care îl are în spate și care se presupune că vor trage pentru domnia sa.
Dacă acel activ de primari care chiar contează, deci primarii scot oamenii la vot și îi încolonează unde trebuie, dacă acel activ de primari va trage corect, just și în forță cu al său candidat, atunci îl văd pe Nicolae Ciucă în turul doi.
Dacă acel activ de primari se va gândi de două ori, cum se mai întâmplă, atunci merg pe George Simion, în turul doi, după care ordinea este: Elena Lasconi, Mircea Geoană, dar mi se pare că a crescut foarte bine în ultima vreme și Cristian Diaconescu. Pe Geoană și pe Diaconescu îi pun cumva relativ aproape și din postura lor de independenți, că ei joacă pe aceeași plajă și restul lumii.