Întârzieri, accidente și poduri învechite: Cât de grav este adevărul din spatele infrastructurii feroviare din România

Infrastructura feroviară din România se află într-o situație dificilă, iar ultimele statistici și informații sunt prezentate într-un document semnat de Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.

Acesta realizează o radiografie a realității din domeniul feroviar, evidențiind câteva aspecte îngrijorătoare care pun sub semnul întrebării viitorul acestui sector esențial pentru transportul din România.

Creșterea întârzierilor în circulația trenurilor

Începând cu 2022 și continuând până în 2023, numărul minutelor de întârziere ale trenurilor de călători a crescut semnificativ, ajungând la valori alarmante. Conform datelor oficiale, în anul 2022, media întârzierilor a fost de 4,62 minute pe 100 tren*km, din care 1,40 minute au fost întârzieri directe, imputabile companiei CFR (inclusiv lucrărilor la infrastructura feroviară), iar restul au fost cauzate de operatorii de transport feroviar de călători și întârzierile indirecte generate de întârzierile directe.

21:02 • Transporturi

CFR scumpește biletele. Cât va costa o călătorie București – Otopeni

09:46, 04.03.2025 • Dezvăluiri

Omul Ancăi Boagiu și al lui Drulă, care a devalizat CFR SA, vrea la șefia noului operator Carpatica Feroviar

În 2023, situația a devenit și mai îngrijorătoare, cu o creștere a întârzierilor până la 5,36 minute pe 100 tren*km. Din această valoare, 1,81 minute au fost întârzieri directe din cauza CFR, iar restul au fost cauzate de factori externi precum operatorii de transport feroviar și întârzierile generate indirect.

Această creștere a întârzierilor a fost atribuită în principal volumului de lucrări în infrastructura feroviară, lucrări care sunt esențiale, dar care au impact negativ asupra fluidității circulației trenurilor.

Infrastructura învechită și pericolele aferente

Un alt aspect major identificat în raportul ministrului este starea infrastructurii feroviare din România. Pe rețeaua feroviară publică există 17.694 de poduri și podețe, dintre care aproximativ 50% au o vechime în exploatare mai mare de 50 de ani. Aceste structuri sunt esențiale pentru stabilitatea și siguranța călătoriilor, iar o mare parte dintre ele au depășit durata normală de funcționare stabilită prin „Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe”, aprobat prin H.G nr. 2139/30 noiembrie 2004. În total, 9.831 de poduri și podețe au depășit această durată, ceea ce pune în pericol siguranța transporturilor feroviare.

Accidentele și incidentele feroviare

În perioada 2020 – 30 iunie 2024, România a înregistrat un număr semnificativ de accidente și incidente feroviare. Conform documentului, au avut loc 90 de accidente, dintre care multe s-au manifestat prin deraierea vehiculelor feroviare și incendii la vehiculele din compunerea trenurilor aflate în circulație. De asemenea, au existat 61 de incidente, în special deraierea vehiculelor în activitatea de manevră.

Pagubele estimate în urma acestor evenimente sunt semnificative: 5.774.037,68 lei pentru accidentele din circulația trenurilor și 132.357,69 lei pentru incidentele din activitatea de manevră. De asemenea, 22 de accidente sunt încă în curs de investigare, ceea ce indică faptul că evaluarea completă a impactului nu este încă finalizată.

Problemele cu implementarea proiectelor de infrastructură

Un alt punct critic menționat în raport se referă la întârzierile în implementarea proiectelor de infrastructură feroviară, în special cele finanțate din fonduri europene. Deși nu au fost pierdute sume alocate, aceste întârzieri au fost cauzate de mai mulți factori, inclusiv probleme de achiziții publice, birocrație excesivă și dificultăți tehnice. De asemenea, schimbările legislative și condițiile meteorologice pot contribui semnificativ la amânarea lucrărilor.

În ceea ce privește fondurile europene alocate pentru infrastructura feroviară, România beneficiază de sume importante, inclusiv 1,4 miliarde de euro pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), 1,95 miliarde de euro pentru Programul Transport 2021-2027 și 3,24 miliarde de euro în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), alocări care sunt esențiale pentru modernizarea rețelei feroviare. Totuși, din cauza întârzierilor, o mare parte din aceste sume sunt încă neutilizate.

Soluții și perspective

În ciuda acestor provocări, documentul semnat de Sorin Grindeanu subliniază că nu au fost pierdute sume din fondurile alocate și că există posibilitatea realocării acestora pentru sprijinirea altor investiții din domeniul feroviar. De asemenea, se menționează că, datorită complementarității dintre programele de finanțare, proiectele întârziate pot fi continuate prin alte programe din domeniul transporturilor.

Totodată, se recunoaște că întârzierile în implementarea proiectelor nu sunt cauzate doar de probleme interne, ci și de factori externi, cum ar fi condițiile meteorologice sau situațiile de urgență, care pot afecta semnificativ progresul acestora.

r13643A