Strabag: Înțelegeri de tip cartel în Europa, contracte de miliarde în România. Cazul din Germania

Unul dintre cei mai importanți contructori de pe piața Românească, Strabag, a fost implicat în ultimii ani în mai multe scandaluri la nivel european. Motivul: înțelegerile de tip cartel, de împărțire a pieței locale cu alți antreprenori, în locul unei concurențe libere. Din această cauză a și fost amendat, până în prezent, cu mai multe zeci de milioane de euro.

Pe 14 decembrie 2018, Bundeskartellamt (Oficiul Federal anti – Cartel) din Germania aplica o amendă în valoare de 1,43 milioane de euro lui Gaul GmbH, un producător de mixturi asfaltice, pentru participarea la un acord de cartel.

Gaul este o subsidiară a grupului Strabag, din 2011. Acordul de cartel presupunea prețuri, regiuni de vânzare, clienți și cote pentru aprovizionarea companiilor de construcții din zona Rin – Main între 2005 și 2013, luând forma unor consorții de furnizori.

O altă companie implicată în acordul de cartel a fost Südhessische Asphalt-Mischwerke GmbH & Co. KG („SHM”), care este o companie a grupului Werhahn. În 2013, SHM a dezvăluit acordul, într-o cerere de clemență, și nu a fost pedepsit ca urmare.

Aranjamente în dauna constructorilor și a statului

 „De ani de zile s-au format consorții de furnizori pentru comenzi mai mari de mixturi asfaltice, deși în cele mai multe cazuri o singură companie ar fi putut satisface cererea singură.

Astfel, consorțiile de furnizori au servit în principal la o fixare a pieței, adică la evitarea concurenței pentru prețuri și oferte între întreprinderile participante. Au fost făcute, de asemenea, aranjamente pentru eliminarea concurenței prin alocarea zonelor de vânzare și a clienților și convenirea asupra listelor de prețuri pentru comenzile mici.

Aranjamentele au fost în detrimentul firmelor de construcții de drumuri care cumpără mixturile asfaltice și, în cele din urmă, a statului care comandă lucrări de construcție a drumurilor”, declara atunci Andreas Mundt, președintele Bundeskartellam.

Oligarhul rus Deripaska se judecă pe controlul Strabag

Acționar indirect la compania austriacă Strabag, oligarhul rus Oleg Deripaska a dat în judecată societatea de construcții. El contestă decizia coproprietarului Strabag SE, Hans Peter Haselsteiner, de a retrage anul trecut delegatul lui Deripaska din consiliul de administrație al companiei.

În acest mod, holdingul oligarhului, Rasperia Trading Ltd., a fost blocat să-și folosească drepturile de vot în cadrul ședinței.

Audierile civile au început miercuri, 15 februarie 2023, într-o mică instanță regională din apropierea graniței cu Slovenia. Conform Bloomberg, ele se vor concentra asupra faptului dacă sancțiunile Uniunii Europene depășesc doar înghețarea activelor și dividendelor și limitează și drepturile suplimentare atașate acțiunilor nominative (cum ar fi numirea membrilor în consiliul de administrație).

Cine controlează Strabag

„Majoritatea acţiunilor Strabag sunt deţinute de principalii acţionari austrieci – familia Haselsteiner şi Uniqa/Raiffeisen. Aceştia îşi împart proprietatea printr-un acord de sindicat cu compania rusă MKAO Rasperia Trading Limited, care deţine 27,8% din acţiuni. Rasperia este deţinută de industriaşul rus Oleg Deripaska, cu o participaţie sub 50%”, transmitea Strabag la scurt timp după declanșarea primelor sancțiuni împotriva oligarhilor ruși.

Prin blocarea lui Deripaska, familia Haselsteiner și grupul Raiffeisen-Uniqa au format recent un nou sindicat.

Vorbind în fața instanței, fostul director executiv Thomas Birtel a declarat că compania le-a cerut inițial ambilor membri ai consiliului de supraveghere legați de Deripaska să predea mandatul, lucru cu care doar Hermann Melnikov a fost de acord.

„Înlăturarea lui Thomas Bull (reprezentantul lui Deripaska, n.r.) de către adunarea acționarilor mai târziu a fost percepută pozitiv de autoritățile poloneze și a ajutat la evitarea adăugării companiei la sancțiunile locale”, a spus Birtel.

Cum a ajuns oligarhul la Strabag

Deripaska a cumpărat 25% din Strabag printr-o emisiune de acțiuni în 2007, ajutând compania să obțină acces pe piața rusă în timp ce se pregătea să găzduiască Jocurile Olimpice de la Soci și pe fondul unui boom imobiliar de la Moscova.

„Aș prefera să fac afaceri cu domnul Deripaska decât cu Dick Cheney”, a glumit atunci Haselsteiner, referindu-se la vicepreședintele american de la acel moment.

Procedurile împotriva unor producători mai mici de mixturi asfaltice au fost încheiate deoarece suspiciunea inițială că aceștia ar fi participat la acord nu a putut fi confirmată.

Strabag în România

Activă pe piața românească din anul 1991, Strabag și-a stabilit sediul social în București în anul 1994.

În prezent, grupul are filiale în toate regiunile importante din România. Societatea operează în toate sectoarele de construcții, în special în segmentele Infrastructură de transport și Construcții de clădiri și inginerie civilă, precum și în proiecte de construcții de mediu.

Cunoscută pentru implicarea în lucrări de mare infrastructură, cum ar fi construcția autostrãzii Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea sau extinderea și modernizarea aeroportului Baia Mare, grupul este angajat și în segmentul construcțiilor civile. Execută construcții de birouri, rezidențiale și comerciale, precum și executarea fundațiilor de beton pentru parcuri eoliene și lucrări de întreținere în instalațiile de rafinare.

În afară de marca Strabag, grupul activează în România sub numele de ARL, BHG, MINERAL, BITUNOVA, DRUMCO, SAT, STRABAG Facility Management, TPA şi ZÜBLIN.