Ce s-a întâmplat cu boom-ul investițiilor în inteligența artificială

Poate că inteligența artificială este o dezamăgire pentru foarte multe persoane. Poate că revoluția va lua ceva timp.

Mulți economiști consideră că inteligența artificială generativă (AI) se pregătește să transforme economia globală. Un studiu publicat anul trecut de Ege Erdil și Tamay Besiroglu de la Epoch, o firmă de cercetare, susține că o „creștere explozivă”, cu creșterea PIB-ului într-un ritm accelerat, este „plauzibilă cu o AI capabilă să înlocuiască pe scară largă forța de muncă umană”. Erik Brynjolfsson de la Universitatea Stanford a declarat că se așteaptă ca AI să „impulsioneze o explozie de productivitate în anii următori”, scrie The Econonomist.

Pentru ca o astfel de transformare economică să aibă loc, companiile trebuie să facă investiții semnificative în noi software-uri, comunicații, fabrici și echipamente, permițând astfel AI să se integreze în procesele lor de producție. O creștere a investițiilor a fost necesară și pentru ca alte avansuri tehnologice anterioare, precum tractorul sau computerul personal, să se răspândească în economie. De exemplu, între 1992 și 1999, investițiile non-rezidențiale americane au crescut cu 3% din PIB, în mare parte datorită cheltuielilor suplimentare pe tehnologii informatice. Cu toate acestea, până acum, nu există semne clare ale unei explozii a AI-ului. La nivel mondial, cheltuielile de capital ale întreprinderilor (cunoscute și sub numele de „capex”) sunt remarcabil de slabe.

După o creștere lentă în anii anteriori pandemiei de COVID-19, capex a crescut odată cu ridicarea restricțiilor. La începutul anului 2022, creștea cu o rată anualizată de aproximativ 8%. O stare de optimism tehnologic a cuprins unele companii, în timp ce altele au încercat să-și consolideze lanțurile de aprovizionare. Mai târziu în același an, capex s-a redus din cauza incertitudinilor geopolitice și a creșterii ratelor dobânzilor. Înainte de lansarea OpenAI’s gpt-4 în martie 2023, cheltuielile globale de capex creșteau cu o rată anualizată de aproximativ 3%.

Astăzi, unele companii își măresc din nou cheltuielile de capex pentru a profita de ceea ce consideră a fi o oportunitate imensă în domeniul AI. În acest an, se estimează că cheltuielile Microsoft (inclusiv cercetarea și dezvoltarea) vor crește cu aproximativ 20%. Cele ale Nvidia sunt în creștere cu peste 30%. „Inteligența artificială va fi principala noastră zonă de investiții în 2024, atât în inginerie, cât și în resurse de calcul”, a declarat Mark Zuckerberg, șeful Meta, la sfârșitul anului trecut.

În alte părți, însă, planurile sunt mai modeste. Excluzând companiile care conduc revoluția AI, cum ar fi Microsoft și Nvidia, cele din S&P 500 au planuri de a-și mări capexul cu aproximativ 2,5% în 2024 – adică o sumă în concordanță cu inflația. În întreaga economie, situația este chiar mai sumbră. Un „tracker” de capex american produs de Goldman Sachs oferă o imagine a cheltuielilor întreprinderilor, indicând în același timp intențiile viitoare. În prezent, scade cu 4% față de anul precedent.

Cu siguranță, cu toată emoția despre potențialul AI generativ, cheltuielile pentru tehnologiile informaționale sunt cel puțin în creștere? Nu chiar. În al treilea trimestru al anului 2023, investițiile companiilor americane în „echipamente și software de procesare a informațiilor” au scăzut cu 0,4% față de anul precedent. Tendințe similare se observă și la nivel global. Potrivit datelor conturilor naționale pentru clubul OECD al țărilor în mare parte bogate, care merg până în al treilea trimestru al anului 2023, cheltuielile de investiții – inclusiv cele ale guvernelor – cresc mai lent decât în anii pre-pandemici. O măsură de înaltă frecvență a capexului global de la JPMorgan Chase indică o creștere minimă. Cu capex-ul slab, nu este de mirare că există puține semne de îmbunătățire a productivității, conform unei măsurări în timp real derivate din sondaje ale managerilor de achiziții.

Un sondaj oficial în Japonia indică o creștere semnificativ mai mare a capexului în viitor, după ani de creștere lentă. Cu toate acestea, acest lucru probabil reflectă factori specifici țării respective, cum ar fi reformele la guvernarea corporativă. Și în cele mai multe locuri în afara Statelor Unite, situația este mai puțin încurajatoare. O perspectivă mai sumbră pentru economia Europei nu ajută. Intențiile de investiții ale companiilor de servicii din Uniunea Europeană sunt mai puțin de jumătate de ambițioase decât erau la începutul anului 2022. Companiile britanice au planuri de a-și mări capexul cu doar 3% în următorul an, față de 10% atunci când au fost întrebate la începutul anului 2022.

Aceste tendințe sugerează unul dintre două lucruri. Primul este că inteligența artificială este o abordare ineficientă. Marii giganți din domeniul tehnologiei adoră tehnologia, dar vor întâmpina dificultăți în a găsi clienți pentru produsele și serviciile pe care au cheltuit zeci de miliarde de dolari pentru a le crea. Nu ar fi prima dată în istoria recentă când așa ziștii ”tehnologiști” au supraestimat cererea pentru inovațiile noi. Gândiți-vă la criptomonede și la metavers.

A doua interpretare este mai puțin sumbră și mai probabilă. Adoptarea noilor tehnologii cu uz general tinde să dureze. Revenind la exemplul computerului personal, Microsoft a lansat un sistem de operare revoluționar în 1995, dar companiile americane au început să-și mărească cheltuielile pe software abia la sfârșitul anilor ’90. Analizele Goldman Sachs sugerează că, în timp ce doar 5% dintre directorii executivi se așteaptă ca inteligența artificială să aibă un „impact semnificativ” asupra afacerii lor în următorul an sau doi, 65% cred că va avea un impact în următorii trei până la cinci ani. AI are în continuare șanse să schimbe economia, dar cu un murmur, nu cu un bubuit.