Interviu/ David Saranga: România s-a schimbat cu 180 de grade față de cum era acum 25 de ani

Ambasadorul Israelului, David Saranga, îşi încheie misiunea în România şi spune că nu este un moment uşor pentru că se simte legat de această ţară, de oameni, de istoria şi de tradiţiile româneşti.

Pentru el, România pe care a găsit-o la preluarea mandatului de ambasador este „altă ţară” faţă de cea în care a fost în urmă cu 25 de ani.

„Societatea românească e total diferită de societatea pe care eu am cunoscut-o acum 20 de ani. Generaţia tânără este o societate europeană sută la sută. Pentru mine este ca şi cum am venit într-o ţară nouă, ştiind istoria şi tradiţia şi limba, dar ca şi cum este o ţară nouă. România, în ochii mei, s-a schimbat cu 180 de grade de România pe care am cunoscut-o atunci”, a declarat David Saranga, într-un interviu acordat Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES.

Ambasadorul vorbeşte, în interviu, despre relaţia sa cu România, dar şi despre situaţia din Orientul Mijlociu şi despre diplomaţia digitală, domeniu de care se va ocupa în Israel.

AGERPRES: Excelenţă, la finalul mandatului dumneavoastră, aţi lăsat în România un volum care se numeşte „Întoarcerea la România”. Vă întreb: cum este plecarea din România, pentru că astăzi plecaţi din România.

David Saranga: Plecarea niciodată nu este ceva uşor. Nu este uşor fiindcă este o perioadă care se termină, o perioadă foarte frumoasă care se termină, o perioadă de patru ani cu multe activităţi şi, din acest motiv, nu este uşor. M-am legat de ţara voastră, m-am legat de oameni, m-am legat de istoria, de tradiţia României şi din acest motiv nu este uşor. Pe de altă parte, plecarea este un nou început şi, fiind o persoană optimistă, văd şi această parte plină.

11:02, 11.11.2024 • LIFESTYLE

Mirela Vaida, despre dușmani, carieră și momentele dificile: „Eu nu am dușmani. Dacă alții mă văd așa, e treaba lor!”

AGERPRES: Dumneavoastră aţi mai fost în România în urmă cu 20… plus ani…

David Saranga: … şi cinci. Exact acum 25 de ani am ajuns.

AGERPRES: Am citit într-un interviu al dumneavoastră că mandatul din România a fost primul mandat în diplomaţie. Aţi plecat apoi în Spania, iar acolo aţi fost văzut ca şi cum aţi fi fost pedepsit că aţi venit în România. Acum cum o să fiţi văzut când vă întoarceţi de la mandatul din România?

David Saranga: Vă dau un exemplu. Când a apărut această poziţie de ambasador în România, când eu am venit aici, erau cam 20 de persoane care au vrut să vină aici ca ambasador şi când eu plec sau când lumea a ştiut că plec eu, am primit zeci de telefoane – de la ambasadori din toată lumea sau de la diplomaţi – care m-au întrebat despre acest post. De ce? Pentru că lumea vrea să vină în România. Am crezut că o să fie uşor pentru mine să primesc acest post de ambasador în România, fiind în România în trecut, ştiind limba, fiind senior diplomat şi erau mulţi care au vrut acest post. Aşa că, astăzi, lumea ştie că România este o ţară bună pentru activitatea diplomatică, mă refer pentru un diplomat israelian, şi lumea ştie că nu e un loc unde e pedepsit cineva, dimpotrivă, e un loc în care premiezi pe cineva.

AGERPRES: Întorcându-vă la România de acum faţă de România comunistă din primul dumneavoastră mandat, care au fost schimbările majore pe care le-aţi văzut?

David Saranga: Este o altă ţară. E o altă ţară. În primul rând, societatea românească e total diferită de societatea pe care eu am cunoscut-o acum 20 de ani. Generaţia tânără este o societate europeană sută la sută. Pentru mine este ca şi cum am venit într-o ţară nouă, ştiind istoria şi tradiţia şi limba, dar ca şi cum este o ţară nouă. România, în ochii mei, s-a schimbat cu 180 de grade de România pe care am cunoscut-o atunci.

AGERPRES: Pe de altă parte, dumneavoastră, ca ambasador, aţi luat poziţie la o serie de discursuri de ură, la discursuri antisemite care au avut loc chiar şi în Parlamentul României, în discursul public românesc. Puteţi spune mai mult despre aceasta şi despre necesitatea de a vorbi despre aceste lucruri?

David Saranga: Dacă vorbim despre atunci când eram aici şi atunci era un partid antisemit şi atunci era România Mare şi atunci era Vadim Tudor şi atunci era publicaţia România Mare, unde în fiecare săptămână am putut să citesc acest mesaj de ură din partea lui Vadim Tudor şi România Mare. Extremişti sunt peste tot. Şi la noi sunt extremişti. Lumea de extremă dreaptă este peste tot în Europa şi în Statele Unite şi în Israel şi în alte ţări. Important este cum societatea reacţionează împotriva acestui mesaj de ură, cum societatea reacţionează împotriva acestei mişcări de extremă dreaptă şi pot să zic: Guvernul român, societatea românească, persoane publice din România au reacţionat cum trebuie, exact cum trebuie, împotriva acestui mesaj de ură, împotriva acestui fenomen extremist. Şi aşa se judecă sau aşa se ştie despre o societate – cum oficialităţile şi cum societatea reacţionează.

AGERPRES: Şi persoanele de rând cum reacţionează acum faţă de perioada anilor ’90?

David Saranga: Eu nu am făcut un sondaj, alţii au făcut. Nu am făcut un sondaj şi din cauza asta nu pot să vă zic, dar văd, de exemplu, mesaje pe reţelele sociale. Da, e adevărat, ce văd pe pagina noastră sau pe pagina mea nu este neapărat ce există. (…) Din ce am văzut eu, ca orice societate aveţi voci care sunt împotrivă, aveţi voci – o minoritate – care susţin acest mesaj. Asta se întâmplă peste tot. Din acest motiv am zis că este important ce face sau cum reacţionează România oficial.

AGERPRES: Aţi susţinut, de asemenea, proiectul Muzeului Memoriei Holocaustului, un proiect care s-a întins foarte mult timp, încă nu este finalizat. Vi s-au făcut promisiuni sau aveţi semnale că acest Muzeu al Memoriei Holocaustului va fi realizat în viitorul apropiat în Bucureşti?

David Saranga: Este un proiect al Guvernului României, care este bine văzut din partea Israelului şi din partea comunităţii evreieşti mondiale. Aş fi vrut să văd că proiectul se va desfăşura mai repede şi în orice întâlnire această întrebare e acolo şi întotdeauna mi-au promis oficialităţile de la voi că în curând lucrurile se vor întâmpla.

AGERPRES: Când va fi inaugurat veţi veni să îl vedeţi?

David Saranga: O să vin şi mai repede.

AGERPRES: Când?

David Saranga: Mâine (râde). Dacă plec astăzi, chiar mâine pot să vin. Pot să vă zic sigur că o să vin fiindcă e adevărat că am călătorit enorm de mult în ţara voastră, e adevărat că am văzut multe locuri, dar sunt multe altele pe care încă nu le-am văzut şi pe care vreau să le văd. Şi al doilea lucru este că întotdeauna îmi place să mă întorc la locurile pe care le ştiu şi le iubesc şi unde ştiu lumea. Aşa că fără nicio îndoială o să mă mai întorc.

AGERPRES: Şi pentru că aţi văzut pe îndelete anumite regiuni ale României, dacă dumneavoastră ar fi să fiţi ghid pentru cineva, în România, unde aţi fi ghid şi ce aţi arăta acelei persoane?

David Saranga: Depinde cât timp am la dispoziţie. De exemplu, alaltăieri am fost la Sighişoara şi am pus o plachetă cu distanţa până la Ierusalim de la Turnul cu Ceas. Şi, dacă un prieten vine pentru trei zile, nu pot să îl iau până la Sighişoara. Atunci facem Bucureşti – Sinaia – Braşov şi ne întoarcem la Bucureşti. Aşa poate să vadă puţin din Munţii Carpaţi şi din oraş. Dacă cineva are cinci zile, atunci mergem mai departe. Dar dacă trebuie să recomand ceva, atunci zona Deltei, Delta Dunării, care este unică şi diferită de orice ştim şi cunoaştem noi. Nu sunt multe locuri în lume ca Delta Dunării. Al doilea este Bucovina, cu peisaje frumoase şi cu oameni simpli şi primitori, Maramureş, zona Braşov – Bran – Rucăr, care este o zonă superbă, zona Horezu, Mănăstirea Horezu. Acolo m-am concentrat, locurile respective le-am vizitat de mai multe ori.

AGERPRES: Vorbind de politica externă, recent, preşedintele Emmanuel Macron şi mai mulţi lideri politici au adus în lumină nevoia procesului de pace israeliano – palestinian. Preşedintele Macron a spus că situaţia din regiune este mai mult decât îngrijorătoare. Cum vede Israelul situaţia aceasta, cum vede Israelul rezolvarea acestei situaţii?

David Saranga: Situaţia în zona noastră e îngrijorătoare. Punct. În primul rând din cauza Iranului. Ce vrea să facă Iranul în zonă – încercarea Iranului de a avea capacitatea nucleară, că nu mai respectă JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action) cerut de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică – este îngrijorător. Faptul că Iranul a oprit camerele de supraveghere de la instalaţiile nucleare este foarte frustrant, dar nu doar frustrant, ci şi foarte îngrijorător. Acesta este un element. Al doilea element este reprezentat de componentele extremiste din regiune, din jurul Israelului, începând cu Hamas, în Fâşia Gaza. Doar anul trecut au fost trase rachete din Gaza spre Tel Aviv, Ierusalim, spre centre ale oraşelor israeliene. Mai este şi Hezbollah, cu capacitatea de 150.000 de rachete care pot ajunge în Tel Aviv. Da, este o zonă foarte complicată şi periculoasă. Acestea fiind spuse, în ultimii doi ani, de la semnarea acordurilor Abraham, vedem că ţările arabe moderate, alături de Israel, care înţeleg ameninţarea care vine din partea Iranului, din partea extremismului, sunt pe aceeaşi lungime de undă: Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Israel, Egipt, Maroc, Iordania – toţi înţelegem şi cooperăm, pentru că înţelegem că există un potenţial mare în ceea ce priveşte cooperarea economică. Pe de o parte dorim să cooperăm datorită beneficiilor economice, iar pe de altă parte înţelegem cu toţii ameninţările Iranului în regiune.

AGERPRES: Dar legat de relaţia dintre Palestina şi Israel, liderii mondiali au vorbit şi de problema aşezărilor israeliene din Cisiordania. Acesta este un subiect, iar al doilea este legat de organizarea alegerilor din Palestina, care au fost amânate de mai multe ori.

David Saranga: O să explic simplu: Israelul este dispus să se aşeze la masa negocierilor, fără precondiţii. Aşezările pot fi, de asemenea, pe masa negocierilor. Dar să spunem că mâine ne aşezăm să negociem cu preşedintele Abbas. Va oferi (ce se negociază – n.r.)? Poate spune „nu sunt responsabil pentru ce se întâmplă în Gaza”. Pentru că nu este responsabil pentru ceea ce se întâmplă în Gaza. Cu cine ar trebui să ne aşezăm să vorbim? Bine, să vorbim. Abu Mazen (Mahmoud Abbas), să vorbim, dar tu nu reprezinţi toată naţiunea palestiniană. El nu poate intra în Fâşia Gaza, nu are influenţă acolo. Asta în primul rând. În al doilea rând, mă întreb dacă preşedintele Abbas doreşte să facă concesii şi să negocieze. Până acum a refuzat. De asemenea, trebuie să subliniez că, în primul rând, pacea este bună pentru Israel, pentru că avem mai mult de pierdut. Şi când spun că avem mai mult de pierdut vă explic: când eşti o ţară prosperă, cu o economie puternică, când ai un sector IT puternic, dacă există teroare ai mult de pierdut.

AGERPRES: Şi ţările sărace au mult de pierdut…

David Saranga: Nu spun că nu. Dar eu reprezint Israelul. Ştiu ce am eu de pierdut şi ştiu de ce vreau eu pace. Şi ştiu că noi vrem pace şi ştiu că, de fiecare dată când am avut un partener cu care am putut negocia, la final am făcut toate concesiile necesare pentru a obţine pacea. Înseamnă că avem nevoie de un partener de dialog. Din nefericire, acum nu avem acest partener şi nu doar noi spunem asta că nu avem un partener. Şi SUA, Europa, acum nimeni nu spune „OK, faceţi concesiile”. Facem concesiile, dar după negociere sau după discuţii. Dar dacă cineva nu vrea să stea la discuţii cu tine este puţin cam dificil.

AGERPRES: Puteţi vorbi despre viitorul mandat al dumneavoastră, la întoarcerea în Israel?

David Saranga: O să fiu directorul Diviziei de Diplomaţie Digitală. În ultimii an, Israelul şi Ministerul israelian de Externe au unul dintre cele mai bune sisteme de diplomaţie digitală. Pe de altă parte, am propria experienţă, fiind unul dintre primii diplomaţi israelieni care au folosit social media în scopul diplomaţiei publice, în 2009, 2010, în perioada în care am fost la New York. Sunt foarte mulţumit de această nouă poziţie, iar scopul este nu doar să folosim social media pentru a transmite un mesaj. Asta fac toate ţările. Provocarea principală este să ne gândim unde vrem să fim în cinci ani. Tehnologia se schimbă foarte repede, iar noi vrem să fim în fruntea diplomaţiei publice şi a tehnologiei. Iar combinaţia dintre cele două este crucială. Sunt noi lumi în care vrem să pătrundem, de exemplu, tot ce este legat de metavers, care este viitorul şi cum am fost primii pe social media – Twitter, Facebook, Instagram – sper că vom fi primii şi legat de aceste noi tehnologii.

AGERPRES: Când este vorba de social media şi mesajele transmise pe social media se pune problema mesajelor false. Care este lecţia pe care Israelul o poate transmite mai departe legat de lupta împotriva mesajelor false?

David Saranga: Este foarte greu, în general, să lupţi împotriva fake news. Este greu. Noi, în Israel, am avut parţial succes când a fost vorba de închiderea unor site-uri şi conturi despre care ştiam că diseminează fake news şi limbaj de instigare la ură. Le-am închis pe toate? Nu. Giganţii tehnologici precum Facebook, Twitter, Google nu au acordat suficientă atenţie fenomenului. Acum sunt mai atenţi, acum există mai multe reglementări în UE şi tot aşa. Una dintre misiunile mele este să intru în dialog cu aceste companii de tehnologie şi să discutăm despre aceste lucruri.

AGERPRES: Despre o politică globală?

David Saranga: În cazul meu, în Israel. Eu o să discut cu reprezentanţii Facebook, Twitter, Google şi voi încerca să văd cum putem ajunge la o înţelegere, pentru că nu vorbim doar de falsuri, există discursul instigator la ură, dar sunt şi lucruri pe care le putem face împreună. Să nu uităm că, dacă tragem linie, multora le place să urască. Vorbim de o relaţie dragoste – ură. Imaginaţi-vă viaţa noastră fără Facebook, fără Twitter, fără Instagram. Ne putem imagina asta? Eu nu. Îmi amintesc că acum un an a picat Facebook pentru câteva ore şi noi tot încercam să intrăm pe platformă. Aveam Instagram şi Twitter, dar nu era acelaşi lucru. Toţi suntem aşa. Sunt ultima persoană care ar spune că nu este nevoie de Facebook. Sigur că este nevoie, dar să găsim împreună o formulă prin care acest monstru va servi omenirii şi nu îi va face rău.

AGERPRES: Întorcându-mă la relaţia dumneavoastră cu România, îmi puteţi spune cuvântul dumneavoastră preferat în limba română?

David Saranga: Nu m-am gândit la asta… „dorule”.

AGERPRES: Şi un cuvânt în ebraică pentru a defini România?

David Saranga: „Generos”. Românii sunt foarte generoşi. Orice faceţi – faceţi cu generozitate. Când iubiţi pe cineva, iubiţi cu toată inima, când puneţi pe cineva la masă, e masa plină, cadourile sunt mari. Sunteţi foarte generoşi. Generozitatea este ceva ce, pentru mine, reprezintă România. Şi aşa aş descrie poporul român.

AGERPRES: Regretaţi, la finalul mandatului, că nu aţi făcut ceva sau că nu aţi spus ceva?

David Saranga: Ca persoană care a fost purtător de cuvânt ştiu că nimeni nu regretă ceva ce nu a spus. În primul rând nu regret nimic din ce am făcut. Am vrut mereu mai mult, să vizitez mai multe locuri, să întâlnesc mai mulţi oameni şi să facem mai multe proiecte. Dar sunt foarte mulţumit de ceea ce am realizat. În aceşti patru ani am avut pandemia, care nu ne-a permis să facem evenimente mari, evenimente culturale şi altele. A venit războiul din Ucraina, care a schimbat cursul activităţii noastre, am avut un război în Gaza, care de asemenea a schimbat cursul activităţii noastre, pentru că atunci când este un război în Israel te ocupi doar de asta. Acestea fiind spuse, sunt foarte mulţumit de activităţile culturale pe care le-am organizat în ultimele şase – şapte luni. A fost o formă de compensare pentru perioada COVID şi faptul că am avut atât de multe evenimente mari, cu mulţi participanţi şi faptul că am putut împărtăşi cultura israeliană şi am primit iubirea publicului îmi aduce multe satisfacţii.

AGERPRES: Ultima întrebare este când vă întoarceţi în România?

David Saranga: Am şi o dată (râde). După ce închideţi reportofonul vă spun. O să fie în octombrie – noiembrie.