INTERVIU Dezvăluiri din culisele sondajelor pentru prezidențiale. „E un fenomen. Nu s-a mai întâmplat până acum”
Sondajul realizat în perioada 24-28 octombrie 2024 de BCS – Biroul de Cercetări Sociale – ne arată faptul că PSD și PNL ocupă primele două poziții în topul preferințelor românilor: 31% susțin că vor vota cu PSD la alegerile parlamentare, în timp ce 20,5% susțin că vor vota cu PNL. Pe locul 3 se află AUR, cu 17,6%, urmat de USR 16,5% și de UDMR 6,5%. Dar 35% sunt nehotărâți sau au susținut că nu vor ieși la vot.
Sociologul Bruno Ștefan, președintele BCS, a oferit răspunsuri la întrebările PUTEREA în ceea ce privește sondajele care dau emoții candidaților la prezidențiale.
PUTEREA: 35% sunt nehotărâți sau au susținut că nu vor ieși la vot. Cine sunt acești nehotărâți, domnule Bruno Ștefan?
Bruno Ștefan: La alegerile prezidențiale sunt mai puțini nehotărâți ca la parlamentare. În special sunt cei care la prezidențiale votează independenții. Avem un număr mare de oameni care votează independenții: Mircea Geoană, Cristian Diaconescu etc.
PUTEREA: Deci, din experiență, nehotărâții sunt înclinați către candidații independenți
Bruno Ștefan: Ajungem ca 20% să voteze candidați independenți. Nu prea s-a întâmplat până la alegerile astea, de-astea sunt diferențe mari între cele două scrutinuri, adică, față de sondajul de luna trecută al institutului meu, nehotărâți sunt mai puțini la alegerile de la președinție, acum.
PUTEREA: S-a produs o schimbare foarte mare de opinie, în ultima perioadă?
Bruno Ștefan: Ba mai mult decât atât, măsurând, observând zilnic schimbările, mie îmi pare că publicul a intrat așa ca într-un roller-coaster. Fiecare candidat crește și scade într-un ritm accelerat, nu prea sunt situațiile calme electoral. Măsurarea zilei ne arată o dinamică care se întâmpla spre sfârșit de campanie la noi, nu acum.
PUTEREA: Ne puteți oferi exemple, punctual…
Lasconi crește continuu, de două zile
Bruno Ștefan: Adică în ultimele două zile a crescut Elena Lasconi, despre care eu cred că dacă continuăm sondajul și acum (și îl voi continua), mă aștept să urce chiar pe locul doi la ritmul ăsta, nu știu când se oprește din creștere. Poate când va întâlni un obstacol pe care nu poate să-l depășească. Dar acuma ea se duce, se ducea în fiecare zi, nu știu care-i motivul.
A crescut Ciolacu cu trei procente. Geoană cade zdravăn
La fel, Geoană cade. Nu știu care e motivul, dar cade zdravăn. A crescut Ciolacu trei procente. Este mult. Simion, după retragerea Dianei Șoșoacă, și-a mărit cu 50% zestrea electorală. De la 11 a urcat la 16. Deci e o dinamică mare, chiar dacă pare o campanie relativ ternă, fără spectaculozități în opinia publică. Se întâmplă niște schimbări pentru care, dacă ne uităm între cele două fotografii ale mele, măsurarea zilnică e mult mai surprinzătoare.
Și cred că, așa cum se întâmplă în Occident și cum se întâmpla și la noi într-o vreme, noi, sociologii, avem măsurarea zilnică în campanie tocmai pentru a surprinde aceste valuri mari care tind să-i scufunde pe unii, dar să-i ridice pe alții.
PUTEREA: Ați căutat explicații? Ce anume generează acest fenomen?
Bruno Ștefan: N-am avut timp acum, în faza asta, să caut explicații mai profunde. Bineînțeles că publicul este întotdeauna reactiv, el se așează în spatele unora sau împotriva altora, în funcție de modul în care actorii politici se manifestă pe scenă.
Lasconi este prezentă pe TikTok. O urmăresc și pensionarii
Bruno Ștefan: Eu nu știu ce mesaj a dat, de exemplu, Lasconi. N-am stat să urmăresc declarațiile ei, dar operatorii îmi spuneau mereu cum este foarte prezentă pe TikTok.
Am avut feedbackul inclusiv de la pensionari pe TikTok. „Ei, nu știți dumneavoastră, dar pensionarii stau pe TikTok”, îmi spun operatorii și atunci înțeleg că unii au găsit niște canale de comunicare, de neimaginat!
Ciucă câștigase Bucureștiul. Nu l-a pierdut decât puțin
Bruno Ștefan: Ciucă, de pildă, mi se pare că a mai căzut. El câștigase semnificativ. Mai mult, câștigase Bucureștiul. Nu l-a pierdut decât puțin, în schimb, a început să piardă în zona lui, unde candidează, în Oltenia.
PUTEREA: Această campanie, pentru unii candidați, seamănă cu principiul vaselor comunicante
Nicolae Ciucă este cel mai constant dintre toți
Bruno Ștefan: Da, câștigi undeva și pierzi electorat în altă parte. De asta spun că, dincolo de procentul general, câștigi într-o zonă și pierzi în alta. Ciucă este cel mai constant dintre toți ceilalți.
PUTEREA: Este clar că aceste fluctuații sunt influențate de ce se întâmplă în ziua respectivă sau în săptămâna respectivă cu fiecare candidat sau partid. Totuși Elena Lasconi a ieșit și cu afirmații care reflectau ignoranța pe anumite segmente sociopolitice.
O treime din electoratul Dianei Șoșoacă s-a dus la Lasconi și a dinamizat-o mai mult decât pe alții
Bruno Ștefan: După retragerea Dianei Șoșoacă, două treimi s-au îndreptat spre Simion, care l-a făcut stăpân pe o situație confortabilă și nu s-a mai chinuit să o mai dezvolte. O treime s-au dus spre Elena Lasconi și acea treime a dinamizat-o mai mult decât pe alții.
De asta eu cred că Lasconi a început un tip de mesaje care au ajuns la public, chiar în rural, nu doar la publicul tânăr care votează USR-ul educat din orașe, în special. Mesajul ei s-a dus în lumea satelor, la publicul trecut de o anumită vârstă.
Nu știu de ce cade Geoană. Nu știu de ce crește Cristian Diaconescu în locul lui Geoană
Bruno Ștefan: Ce a pierdut Geoană a câștigat Cristian Diaconescu. Mircea Geoană face eforturi să rămână în prim-plan și se duce pe tobogan acum, deși el părea că are unii dintre cei mai buni experți în campanii electorale și cu toate astea ei au fost faultați într-un mod atât de subtil pentru că Cristian Diaconescu a început să devină mult mai vizibil.
PUTEREA: Vorbeați despre efectul de „somn politic”
Bruno Ștefan: În cazul lui Diaconescu este prezent efectul de somn: l-au văzut, l-au auzit, l-au trecut în uitare, au adormit și acum când s-au trezit își amintesc și spun: „Bine ne mai spunea Diaconescu, atunci când vorbea despre asta”. Asta se întâmplă acum cu Cristian Diaconescu. Dimpotrivă, acum este faza în care publicul adoarme în cazul lui Ciucă.
PUTEREA: Dar Nicolae Ciucă este zilnic prezent. Este un candidat activ
Bruno Ștefan: Am făcut sondaj pe București. Nicolae Ciucă a crescut când a fost la inundații, la Galați, și acuma a intrat într-o mică pauză și începe să piardă pentru că nu mai ține publicul minte ceea ce el a făcut. A fost perceput bine cu susținerea lui Iohannis, fiindcă a arătat că are partid responsabil, nu ca atunci când pe Băsescu l-a lăsat din brațe partidul, el a pierdut… sau când PNȚ-ul l-a lăsat pe Constantinescu, a pierdut partidul.
Partidele care nu și-au susținut președinții au cam dispărut și atunci a dat un semnal că da, domnule, ne asumăm acest președinte (n.r. Iohannis) cu bune și rele. Și chiar dacă publicul îl percepe negativ, oamenii au perceput lucrul ăsta din partea lui Ciucă ca un mod de seriozitate. Cumva, așa se face politică. El a câștigat atunci, în septembrie.
Publicul vrea să fie informat de spectacolul politic
Noi am avut o muțenie în politică dată cumva de la Iohannis, stimulată, ulterior și de Nicușor Dan, ca să dau exemplu, dar mai toți politicienii cam tac și publicul își caută alte elemente ca să se convingă că opinia fiecăruia e corectă despre politică.
PUTEREA: Atunci, ar trebui să ne uităm spre alte elemente care au produs schimbările?
Bruno Ștefan: Elementele astea țin de rețele de campanie, de mobilizarea activelor mai mult decât de mesajele date mediatic. E posibil să fie și astea explicații, dar cred că e mai mult decât atât. De-asta nu știu să vă spun de ce este prezent acest fenomen de creștere-scădere în sondaje. Doar că această dinamică este mult neobișnuită.
În 2016, la alegerile parlamentare, vedeam cum creștea USR-ul în ultima săptămână de campanie. Acuma îmi pare că sunt instrumente care nu sunt sociologice, nu avem efectul unui fenomen social. Are mai multe necunoscute.