Invenții sumeriene care au schimbat lumea. Sumer, civilizația învăluită în mister

Despre sumerieni se spune că au fost primii oameni de pe pământ, iar civilizația lor a fost pe cât de veche, pe atât de avansată tehnologic. Asta îi face pe unii adepți ai teoriei extratereștrilor antici să afirme că sumerienii au beneficiat de ajutorul unor civilizații de pe alte planete pentru invențiile lor care au schimbat cursul istoriei noastre.

Progresul tehnologic de astăzi, ca și beneficiile unei vieți civilizate, datorează totul descoperirilor făcute în lumea antică.

Poporul sumerian a apărut în Mesopotamia („Țara dintre cele două fluvii” – Tigru și Eufrat) în jurul anului 4000 î.H. Inițial au existat mai multe orașe-state independente: Ur, Uruk, Babilon, Nippur, Lagas, Larsa, Kis, Umma, dar treptat ele au format alianțe sau au fost cucerite de cele mai puternice, constituindu-se astfel regatul sumerian.

Civilizația sumeriană rămâne o enigmă a istoriei, căci nu s-au descoperit încă dovezi ale unei dezvoltări treptate în timp sau diferențe calitative între realizările din diverse perioade ale existenței sale, potrivit misterio.ro.

Sumerienii aveau tehnologii neobișnuite pentru acea vreme

Civilizația sumeriană a dezvoltat una dintre cele mai vechi tipuri de scriere – scrierea cuneiformă. Tot sumerienii au construit temple impunătoare (cunoscute sub denumirea de zigurate) în centrul fiecărui oraș important. Ziguratul era împărțit în șapte etaje, asta deoarece sumerienii credeau că zeii aveau nevoie de șapte zile pentru a călătorii între regatul din cer și pământ.

Civilizația sumeriană a construit și primele sisteme de irigații sistematizate în agricultură și au inițiat primele schimburi comerciale cu alte popoare. Sumerienii au fost interesați și de matematică, astronomie și astrologie, domenii în care au făcut descoperiri remarcabile.

În necropola regală de la Ur au fost descoperite numeroase obiecte dintr-un aliaj unic de aur și argint (cunoscut sub denumirea de electrum), din aur și lapislazuli (o piatră prețioasă de culoare albastră intens), sau din os și lapislazuli. 

Sumerienii au inventat roata

Cea mai veche mențiune a roții vine din Mesopotamia, adică undeva prin Irak-ul de astăzi. Așa cum arată o serie de inscripții, sumerienii au fost primii care au inventat roata, aproximativ prin anul 4500 îHr. Primele care cu patru roți, folosite pentru transport, trase de boi sau de catâri, au fost atestate de câteva desene descoperite pe tabletele de lut din orașul-stat Uruk, din vechea Mesompotamie, în jurul anului 4000 îHr. Roțile sumeriene nu aveau, evident, spițe.

În anul 2800 îHr, și chinezii au inventat roata, independent de sumerieni însă. Și în Europa, pe ceramica de la Bronocice, Polonia, pot fi observate care cu patru roți, datând din perioada neolitică, aproximativ acum 4-5.000 de ani în urmă.

Prima pilă electrică aparține tot sumerienilor

În Sumerul antic erau inventate calendarul, armura, roata, scrierea, astronomia, matematică, sisteme de irigații, carul de luptă, morile, harponul, săbiile, harnașamentul cailor, cuiele, sandalele, dalta, acul, șeile, inelele, sau roata olarului. 

Însă o tehnologie care a aparținut tot sumerienilor le depășește pe toate celelalte: prima pilă electrică. Mecanismul, unul deosebit de complex, era compus dintr-un vas ceramic în care era introdus un tub de cupru fixat cu ajutorul unui dop din lemn. Prin centrul dopului era trecută o tijă de fier. 

Vasul respectiv era umplut cu suc de lămâie sau portocală, iar întreg ansamblul compus din tija de fier și tubul de cupru era imersat în lichid. Vasul era apoi izolat cu bitum. 

Bateria rezultată (cunoscută sub numele de Butelia din Bagdad) era capabilă să producă suficientă electricitate pentru a asigura funcționarea unui aparat primitiv. Recent, cercetătorii au demonstrat că bateriile dezvoltate de sumerieni puteau fi legate între ele, asigurându-se astfel o putere energetică impresionantă. 

Tot mesopotamienii au inventat și sistemul binar și calendarul

Mesopotamienii au inventat și sistemul binar, dar și sistemul de numerotare cu baza 60 care a condus la măsurarea timpului, adică 60 de minute într-o oră, 24 de ore într-o zi dar și la măsurarea cercului de 360 de grade.

Mesopotamienii au găsit sisteme, folosite și astăzi, pentru măsurarea lungimii, lățimii, a volumului și a înălțimii. Ei au făcut primele calcule inginerești. Și având în vedere că ziguratele au rezistat milenii, calculele au fost dintre cele mai bune.

Ei au creat şi primul calendar din lume, care începe din anul 3760 Î.Hr. În acest calendar anul era împărţit în 12 luni şi 354 de zile, sumerienii adăugând 11 zile suplimentare, pentru ca datele importante să coincidă întotdeauna.

Au inventat cărămizile și metalurgia

Sumerienii au învăţat să asaneze mlaştinile acelor locuri şi au creat un imens sistem de irigaţii. Ei cunoşteau vânătoarea şi pescuitul, creşterea animalelor şi agricultura.

Din cauza faptului că pietrele şi materialele lemnoase nu erau la îndemână precum în cazul altor culturi, sumerienii au început să producă cărămizi la scară industrială. Acestea nu se dovedeau la fel de durable precum piatra, dar uşurinţa cu care puteau fi produse a permis construirea de întregi oraşe.

Istoricii sunt de părere că sumerienii au fost printre primii care au folosit aliajele de cupru pentru a realiza o multitudine de obiecte utile vieţii de zi cu zi, de la capete de suliţă sau obiecte de uz casnic.

Tot lor se datorează dezvoltarea medicinei; în biblioteca din Ninive au fost găsite mii de plăcuţe cu texte sumeriene, dedicate medicinei. S-a dovedit că în Sumerul antic medicii puteau înlătura cataracta, foloseau alcoolul pentru dezinfecţie şi respectau igiena.

Unde au dispărut sumerienii?

Rămâne o enigmă faptul cum a putut să dispară fără urmă o civilizaţie care avea tehnologia, economia, cultura şi limba atât de dezvoltate. Conform altor teorii, sumerienii au fost asimilaţi de egipteni; există şi teorii dintre cele mai extravagante, care susţin că sumerienii ar fi fost luaţi de nişte fiinţe extraterestre, care iniţial le transmiseseră cunoştinţele lor, potrivit lovendal.ro.