Investiție record în modernizarea canalului Dunăre – Marea Neagră

Una dintre cele mai importante căi navigabile românești a intrat în atenția Guvernului, ce este dispus să investească aproape 1,7 miliarde de lei în reabilitarea sa.

Pe ordinea de zi a primei ședințe de Guvern din noul an se află și obiectivul „Modernizarea canalelor navigabile ale Dunării: Canal Dunăre – Marea Neagră şi Canal Poarta Albă – Midia, Năvodari în vederea creșterii siguranței navigației”.

Valoarea totală a investiției, preconizată a se derula pe parcursul a cinci ani, este de 1,673 miliarde de lei, din care 372 de milioane ar urma să fie alocate încă din primul an.

Precedentul proiect major, în valoare de 180 milioane de euro, a fost finalizat în 2020. Este vorba de lucrările de modernizare a ecluzelor, cel mai complex proiect de modernizare a infrastructurii de transport realizat după 1990 în România.

Principalele probleme

Conform studiului de fezabilitate, sunt consemnate multiple deteriorări și avarii la construcțiile deja executate.

Factorii care le-au determinat sunt:

– acțiunea valurilor produse de vânt şi de circulația navelor şi convoaielor cu viteze mai mari decât cele luate în considerare la proiectare;

– accidentele directe produse de nave/ convoaie prin izbiri, ancoraj, sloiuri sau pod de gheață;

– variațiile rapide ale nivelului apei din canal;

– sustragerea de anrocamente din apărările de mal, sau rearanjarea acestora ca locuri de pescuit (scaune, trepte,reazeme), de către localnici;

– creșterea vegetației şi a arbuștilor pe taluzuri şi în văile afluențe care debușează în canal;

– alunecări de teren generate de alimentarea cu apă a taluzurilor ca urmare a construirii la cota terenului natural a unui bazin pentru irigații (în prezent abandonat) din care apa s-a infiltrat în taluzuri, respectiv realizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare a caselor construite aproape de malul canalului, în localitatea Cumpăna;

– ploile torențiale care se înregistrează periodic în zonă şi care deversează pe taluzuri.

– deteriorarea malurilor şi căderea blocurilor de piatră din taluzurile în calcar nefinisate. Jumătate din volumul de piatră brută care alcătuiește carapacea apărării de mal a secţiunii udate din bieful I al canalului, nu se mai regăsește în amplasament, fiind necesară completarea la profilul iniţial.

Traficul de mărfuri pe canalul Dunăre – Marea Neagră

Legând porturile Cernavodă (de pe Dunăre) de Midia Năvodari de la Marea Neagră, calea navigabilă scurtează drumul spre portul Constanța cu aproximativ 400 km.

Canalul, cu lungime totală de 95,6 km, este format din ramura principală, în lungime de 64,4 km și ramura de nord (cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari), în lungime de 31,2 km.

În pofida secetei, ce a generat pentru o lungă perioadă de timp un nivel scăzut al apei, traficul naval a avut loc în parametri buni.

„În primele nouă luni ale anului 2022, cantitățile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au scăzut din cauza secetei care a afectat debitul Dunării, în această vară” a declarat, pentru cotidianul constănțean „Cuget Liber”, Mihaela Coroiu – specialist PR, în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile.

Traficul a fost de 28,548 milioane de tone capacitate, cu 1,19% mai mare față de aceeași perioadă din anul 2021. În schimb, au fost transportate 12,877 milioane de tone de mărfuri, cu 5,01% mai puțin decât în perioada ianuarie – septembrie 2021.

Cea mai mare pondere în structura mărfurilor o dețin cerealele – 42%, urmate de minereuri – 33%, produsele energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) – 13%, produsele chimice – 5%, metalul și produsele din metal – 4%, alte produse (inclusiv ciment) – 2%, echipamentele – 1%.

Conform estimărilor, canalele navigabile puteau încheia anul 2022 cu un trafic de 17,169 milioane de tone de mărfuri, cu doar 0,69% mai mic față de traficul record din 2021.