Înzestrarea Armatei României: planurile până în 2034 și nevoia urgentă de modernizare

România își reconfigurează planurile militare într-un context de securitate tot mai tensionat la granița cu Ucraina. Războiul de la nord-est, dar și acțiunile agresive ale Rusiei în Marea Neagră, au obligat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) să analizeze și să adapteze strategia de apărare a României. Astfel, Planul de înzestrare a Armatei României 2025-2034 reflectă noile provocări și pune accent pe modernizarea tehnicii militare și dezvoltarea capacităților interne de producție a echipamentelor de luptă.

Obiectivele majore ale planului de înzestrare

Planul urmărește să aducă România la standarde NATO, atât în ceea ce privește tehnologia militară, cât și capacitățile de apărare și producție internă. Unul dintre aspectele esențiale este dezvoltarea industriei de apărare pe teritoriul național. România dorește să producă local nu doar echipamentele necesare pentru dotarea curentă a armatei, dar și să dezvolte tehnologii noi, în colaborare cu parteneri internaționali, pentru a face față amenințărilor din proximitatea sa.

Planul prevede achiziționarea de avioane de luptă F-35, un pas extrem de important pentru Forțele Aeriene Române, care urmează să își modernizeze flota. România a început deja demersurile pentru achiziționarea acestor aeronave de ultimă generație, cu livrări estimate să înceapă din 2030.

De asemenea, sistemele de apărare antiaeriană, cum sunt cele Patriot și alte echipamente avansate de război electronic, sunt la fel de prioritare pentru protejarea teritoriului românesc și a infrastructurii strategice din Marea Neagră.

Industria locală: un imperativ strategic

Un aspect esențial al planului este dezvoltarea industriei militare naționale. România nu poate depinde exclusiv de importuri, iar dezvoltarea unei capacități proprii de producție militară este crucială. Acest lucru ar implica fabricarea unor componente esențiale ale echipamentelor, inclusiv muniție, vehicule blindate și sisteme de comunicații.

Totodată, retehnologizarea industriei de apărare și colaborările cu companii internaționale sunt menționate drept o necesitate pentru a transforma România într-un hub regional pentru producția și întreținerea tehnicii de război.

Pentru o viziune prudentă

Deși planurile sunt ambițioase, provocările financiare și logistice rămân majore. Cu toate că România și-a angajat bugetul la 2,5% din PIB pentru apărare, alocările trebuie corelate atent cu nevoile operaționale și riscurile actuale. De asemenea, colaborarea cu parteneri NATO va fi crucială în implementarea acestor achiziții și în antrenarea personalului militar pentru a opera echipamentele moderne, precum dronele Bayraktar și tancurile Abrams, care vor intra treptat în dotarea armatei.

Rușii continuă să ne amenințe pentru că ne cred slabi…

… Și, foarte probabil, încă nu avem forța militară de a ne măsura forțele cu un colos pentru care viețile soldaților nu valorează nimic. Nu avem nici forța economică a nordicilor, gata oricând să umilească Rusia pe teren.

România se angajează pe un drum lung și costisitor de modernizare militară, însă acest demers este esențial pentru securitatea națională și regională. Planul de înzestrare 2025-2034 este o piatră de temelie în acest sens, dar succesul său depinde de implementarea riguroasă și colaborarea eficientă între guvern, industria națională și partenerii internaționali.