Iohannis, al 1.063-lea bugetar al țării! Cine câștigă mai bine ca el

Magistrați, medici, șefi din instituții cheie ale statului român, șefi de Servicii și cine mai știe ce altfel de salariați câștigă mai bine decât președintele României.

În România, există 1.062 de bugetari care câștigă mai bine decât președintele țării, relevă un document semnat de ministrul Muncii, Marius Budăi. Conform acestu document, 61% din totalul celor 1.062 persoane sunt salarizate în cadrul familiei ocupaționale ”Sănătate și Asistență Socială” și aproximativ 28% în cadrul familiei ocupaționale Justiție și Curtea Constituțională.

Budăi atrage atenția că 75-80% din instituțiile publice raportează veniturile salariale ale personalului din subordine. Documentul lui Budăi nu spune însă nimic despre restul de 11% dintre bugetari, unde se încadrează aceștia.

Klaus Iohannis ocupă locul 1.063, cu un venit anual de 181.944 lei, adică echivalentul a puțin peste 3.000 de euro pe lună.

Documentul lui Budăi susține că cea mai mare parte din veniturile din sistemul public mai mari decât cele ale președintelui țării vin din zona medicală.

Făcând o explorare printre veniturile încasate de unii dintre medicii aflați în funcții de conducere a unor unități spitalicești, vedem că sunt câteva sume foarte mari. De multe ori se cumulează venituri din salariul de la spital, cu cea de profesor și diverse sume încasate din proiecte. Avem și familii în care ambii membrii câștigă fiecare mai mult decât Iohannis.

Începem cu doi medici politicieni, deveniți celebri. Primul dintre ei este ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. Acesta a câștigat 267 mii de lei, cu mult peste Iohannis, cumulând salariul de la minister, cel de la Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. dr. Matei Balș, și de la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila.

Senatorul Adrian Streinu-Cercel al doilea medic despre care vorbim. Acesta a scos chiar mai mult decât Rafila, 441 mii de lei, din patru locuri: Senat, Universitatea de medicină, Institutul Matei Balș și Academia de științe medicale.

Venituri consistente se încasează la spitale. De exemplu, directorul medical al Spitalului de Urgență Floreasca, din București, Liliana Elena Mirea a încasat un salariu de 92,3 mii de lei pe an la Universitatea Carol Davila, și 174 mii de lei pe an la spital. În total, s-au strâns 267,2 mii de lei. Mai mult decât Iohannis a adunat și soțul, Daniel Mirea, 186 mii de lei pe an.

Un alt cuplu de medici cu salarii mari este Florin Cătălin și Mihaela Monica Cîrstoi. El este manager la Spitalul Universitare din București, cu 400 mii de lei pe an, și cadru didactic la Carol Davila, cu 188,5 mii de lei pe an. Mihaela Monica a încasat de la Spitalul Universitar 132 mii de lei iar de la facultate 108 mii de lei.

Și soții Oprița, Bogdan Mihai și Ioana Ruxandra, câștigă consitent. Bogdan este șeful UPU Smurd de la Spitalul de Urgență Floreasca. De aici primește 267 mii de lei pe an. De la Carol Davila a încasat 39 mii de lei. Un salariu de aproape 40 mii de lei pe an a primt și de la Ministerul Afacerilor Interne, iar 4.745 de lei a fost norma de hrană. Soția a primit de la spital și de la facultate o sumă care se apropie de venitul lui Iohannis.

Am vorbit de doi politicieni care au cumulat salarii din activitatea lor profesională cu indemnizația de la Parlament sau de la Guvern. Există un alt politician polivalent, Marilen Pirtea. Acesta a cumulat venituri din funcția de rector la Universitatea de Vest din Timișoara, 196 mii de lei pe an, venituri din cercetare, la aceeași instituție, 62 mii de lei, plus plata cu ora, 2.610 lei, indemnizația de la Cameră, 131 mii de lei, și încă o plată cu ora, de la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, 4.774 lei. În total, în jur 8.000 de euro pe lună. Soția, Mihaela, a încasat 272 mii de lei pe an de la Agenția de Dezvoltare Regională Vest.

Venituri mari în Justiție

Justiția este un loc unde salariile sunt mai mari decât cele ale președintelui țării. Toți membrii Curții de Conturi sunt în această situație.

Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României (CCR), a încasat anul trecut un salariu de 374.725, în creștere față de 2021, când a încasat 302.489 lei anual. De asemenea, Enache a încasat venituri și din pensii de 438.965/anual, precum și 55.536 lei anual din indemnizație limitată de vârstă de la Camera Deputaților. Și aceste surse de venit au crescut în 2022 față de acum doi ani. În 2021, Marian Enache a încasat venituri și din pensii de 452.856 lei/anual, precum și 16.156 lei anual din indemnizație limitată de vârstă de la Camera Deputaților.

Cristian Deliorga a avut în 2022 un salariu de 283.980 lei anual, același ca în 2020. Acesta a mai încasat venituri suplimentare și de la Curtea de Apel Constanța (drepturi salariale restante) de 41.384 lei, precum și o pensie de 377.304 lei anual, în scădere față de 2021 (401.412 lei anual).

Gheorghe Stan a încasat de la Curtea Constituționala a României un salariu de 279.330 în 2022, mai mic față de cel din 2021, când avea 283.980 lei/ anual. Printre veniturile suplimentare încasate în 2022 se numără 4.667  lei de la Inspecția Judiciară București și 2.727 lei de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție București.

Livia-Doina Stanciu a încasat în 2022 un salariu de 372.323 lei/anual de la CCR, în creștere față de 2021, când a încasat 290.640 lei, precum și un venit din pensii de 461.880 lei/anual, iar de la Înalta Curte de Casație și Justiție diferențe salariale restante de 4.385 lei.

Elena-Simina Tănăsescu avea în 2022 un salariu de 290.688 lei, ușor în creștere față de 2021 (290.640 lei). Aceasta a mai încasat venituri suplimentare de 12.690 lei de la Universitatea din București, venituri din activități independente (drepturi de proprietate intelectuală) de 7.440 lei, precum și venituri din alte surse (dobânzi bancare) de 2.300 lei.

Attila Varga încasa anul trecut 290.640 lei, puțin mai mult față de 2021 (288.050 lei). A mai încasat și 420.000 lei din pensie de serviciu, iar de la Universitatea Sapientia Cluj 48.395 lei, precum și 834 lei de la Asociația Mathias Corvinus Collegium.

Mihaela Ciochină, care a fost numită în funcție în 2022 pentru un mandat de 9 ani, a încasat anul trecut un salariu de la CCR de 157.372 lei, indemnizație de 107.319 de la Administrația Prezidențială și o pensie de 120.000 lei/anual.

Șefii de la Înalta Curte de Casație și Justiție indemnizații lunare peste salariul președintelui. Ca să nu ne fie greu în comparație, trebuie să spunem că brutul lui Klaus Iohannis este 25.918 lei pe lună. Toți judecătorii de la Înalta Curte, cu funcție și fără funcție, precum și magistrații asistenți au venituri peste cele ale lui Iohannis, prn cumumarea cu sporurile pentru condiții de muncă grele, vătămătoare și periculoase.

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Corina Corbu , a emis Ordinul nr. 959/I din 12 aprilie 2023 privind deplafonarea salarială pentru judecătorii de la instanțele din țară, altele decât ICCJ pentru care fusese emis deja un ordin separat, scrie luju.ro

Salariile vor începe de la 11.949 lei brut și vor ajunge până la 38.868 lei brut. Spre exemplu, un judecător stagiar cu cea mai mică vechime va avea un salariu de 11.949 lei brut, ceea ce înseamnă un salariu de 6.990 lei net, adică aproximativ 1.400 euro.

Cele mai mari salarii vor fi încasate de președinții curților de apel cu peste 20 de ani vechime. Astfel, aceștia vor avea un salariu brut de 38.868 lei, adică 22.738 lei net, echivalentul a circa 4.600 euro, mai mult decât președintele.

Veniturile șefilor de Servicii

Directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), generalul cu patru stele Lucian Pahonțu, a realizat venituri salariale de 314.045 de lei pe an, adică 26.170,4 lei pe lună, conform Jurnalului Național .Adjunctul directorului SPP, generalul maior Daniel Ion Bălașa, a notat un salariu anual de 263.310 lei (21.942,5 lei pe lună).

Conducerea STS a declarat salarii, de asemenea, mai mari. Ionel Sorin Bălan, directorul STS, menționează un salariu anual de 249.542 de lei (20.795 de lei pe lună), în timp ce prim-adjunctul acestuia, generalul Ionel Sorinel Vasilică, a precizat un salariu anual de 240.015 lei (20.001,25 lei pe lună).

Conducerea militară a SRI a publicat, în declarațiile de avere completate în vara anului trecut, salarii mai mari decât cel declarat de Klaus Iohannis: generalul Răzvan Ionescu (216.383 de lei pe an), generalul Romeo Cristian Bizadea (210.010 lei pe an), generalul Adrian Ciocîrlan (205.302 lei pe an), generalul Gheorghe Stancu Răducu (211.516 lei pe an). Și șeful militar al SIE, Eugen Mihai Nedelcu, a declarat un venit anual de 262.972 de lei.

Salarii uriașe la Curtea de Conturi

Curtea de Conturi este instituția care plătește probabil cel mai bine.

Președintele Mihai Busuioc a încasat anul trecut 335.832 de lei.

Vasile Cosmin Nicula, având funcţia de Vicepreședinte la Curtea De Conturi, a beneficiat de un venit de 324.156 în 2021, în creștere față de acum doi ani când avea un salariu de 320.951 lei. 

Ilie Sârbu, vicepreședinte la Curtea De Conturi A României, a primit un salariu de 320.657 lei, mai mic față de 2020, când a avut 336.832 lei. De asemenea, potrivit declarației de avere, acesta a încasat și o pensie de 68.364 lei în 2021. În urmă cu doi ani, pensia era ceva mai mică, de 62.972 lei, iar de la Senat a mai încasat o pensie de 106.277 lei.

Lucian Dan Vlădescu, cu funcţia de Președinte Autoritatea de Audit la Curtea De Conturi A României, a primit un salariu de 324.156 lei în 2021.

Niculae Bădălău, cu funcția de vicepreședinte la Autoritatea de Audit la curtea de Conturi a României, a încasat în 2021 un salariu de 317.741 lei, mult mai mare față de 2020, când a primit 67.506 lei. Acesta a mai încasat în 2020 venituri de la Senatul României de 103.038 lei.

Florin Tunaru, având funcţia de Vicepreședinte Autoritatea de Audit la Curtea De Conturi A Romaniei, a încasat în 2021 venituri de 321.240 lei, același ca în 2020.

Numele prezentate în acest articol nu acoperă nicidecum cifra de 1.062 din documentul lui Budăi. Pribabil sunt tot felul de angajați din zona militară, cei din zona operațională, care au venituri lunare peste cele ale președintelui țării. Budăi a spus că doar 75-80% dintre instituții au făcut publice veniturile personalului. Cine sunt celelalte 20-25% dintre instituții publice?