Iohannis, la ceremonia Comemorării Victimelor Holocaustului: „Astăzi, pericolele la adresa democrației îmbracă forme noi și înșelătoare”

Abuzurile și extremismele de orice fel nu pot fi tolerate și încălcarea legii trebuie ferm sancționată, spune președintele Klaus Iohannis. „Pandemia COVID-19 a amplificat virulența atacurilor antisemite și a creat un cadru propice răspândirii teoriilor conspirației și a dezinformărilor”, adaugă el.

„Printre noi mai sunt astăzi puțini dintre cei care au trăit ororile Holocaustului. Mărturiile și exemplele lor de umanitate, iertare și speranță trebuie păstrate și prețuite de către noi toți. Templul Coral, acest leagăn sacru al comuniunii și al iubirii, a fost ținta urii dezlănțuite asupra evreilor în timpul Pogromului de la București, în care credincioșii au fost vânați și uciși cu bestialitate. Pe străzile Capitalei, în ianuarie 1941, criminalii au vandalizat și au ars sinagogi, au zdrobit destinele a mii de oameni nevinovați prin cele mai atroce torturi, toate aceste orori fiind parte a unui plan diabolic de exterminare în masă. 27 ianuarie, data când la nivel internațional sunt comemorate victimele Holocaustului, a marcat în anul 1945 ziua în care dezlănțuirea malefică a urii absolute față de evrei și romi a fost oprită. Cei care supraviețuiseră infernului, cu trupurile schingiuite și firave, pășeau învingători în fața morții”, a spus Klaus Iohannis la ceremonia dedicată Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Șeful statului a afirmat că „pericolele la adresa democrației îmbracă forme noi și înșelătoare”.

„Astăzi, pericolele la adresa democrației îmbracă forme noi și înșelătoare. Exacerbarea antisemitismului, a xenofobiei, a intoleranței, a rasismului și a discriminării, încercările de reabilitare a criminalilor de război, ca și abdicarea de la apărarea valorilor supreme ale umanității pot readuce în actualitate experiențele tragice ale istoriei. Este inacceptabil că anumite persoane sau grupuri instrumentalizează în mod cinic acest episod cumplit pentru interese politicianiste de moment. Toate acestea riscă să pericliteze progresele pe care România le-a înregistrat în ultimii ani în domeniul asumării trecutului și combaterii extremismelor. Este imperativ ca fiecare dintre noi să spună un „nu!” hotărât urii, minciunii, dezinformării, teoriilor conspirației, pentru că doar așa poate fi garantată respectarea valorilor și a principiilor democratice. Pandemia de COVID-19 a amplificat virulența atacurilor antisemite și a creat un cadru propice răspândirii teoriilor conspirației și a dezinformărilor. Să nu închidem ochii în fața acestor pericole reale, care se ascund de multe ori abil în spatele unei clamate libertăți de expresie. Escaladarea atitudinilor și a manifestărilor antisemite, radicale și discriminatorii are loc tocmai pe fondul unei stări de apatie, când societatea nu consideră suficient de serioasă amenințarea extremistă”, a adăugat președintele Iohannis.

11:27 • POLITICĂ

Klaus Iohannis, anunțul momentului: „Desemnez pe Marcel Ciolacu prim-ministru al României”

11:52, 21.12.2024 • POLITICĂ

Scandal în Parlament: Deputații AUR îl acuză pe Klaus Iohannis de ilegitimitate și trădare

De asemenea, șeful statului a spus că „abuzurile și extremismele de orice fel nu pot fi tolerate și încălcarea legii trebuie ferm sancționată”.

„Istoria ne-a arătat, fără putință de tăgadă, ce monștri pot naște abdicarea de la valorile fundamentale, disprețul față de democrație, ura și pasivitatea în fața acestor atitudini. Nu avem voie să rămânem tăcuți! O voce care spune adevărul poate stinge mai multe voci mincinoase. Să ne implicăm, așadar, cu toții, reprezentanți ai autorităților publice și cetățeni, pentru apărarea libertăților fundamentale și pentru menținerea sănătății democrației noastre. Abuzurile și extremismele de orice fel nu pot fi tolerate și încălcarea legii trebuie ferm sancționată. România deține instrumentele necesare pentru contracararea acestor elemente și trebuie ca toate eforturile să fie concentrate în direcția consolidării lor”, a punctat Iohannis.

România este, a declarat Klaus Iohannis, un model de bune practici în regiune, prin pașii pe care i-a făcut pentru asumarea corectă a trecutului, precum extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului.

„Educația ne oferă anticorpii necesari pentru a lupta împotriva tendințelor toxice, iar cultivarea toleranței, a solidarității și a respectului față de ceilalți și față de diversitate reclădesc încrederea la nivelul societății. Totodată, realizarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului în România și colaborarea cu parteneri naționali și internaționali în vederea combaterii antisemitismului sunt angajamente naționale pe care le-am reafirmat cu prilejul participării la Forumul Internațional dedicat Comemorării Holocaustului și Combaterii Antisemitismului de la Malmö, de anul trecut. Trebuie să vorbim deschis și onest despre ceea ce a fost Holocaustul, să ne asigurăm că generațiile tinere și viitoare vor cunoaște acest trecut dureros. Să nu rămânem indiferenți și martori tăcuți în fața discursului instigator la ură și să sancționăm ferm, de pe poziții democratice, fiecare derapaj”, a conchis Iohannis.