Tensiunile dintre America și Iran ating cote uriașe! Începe războiul?

Atacurile și asasinatele ochi pentru ochi și dinte pentru dinte sporesc tensiunea dintre Statele Unite ale Americii și Iran.

În cele aproximativ 100 de zile trecute de la atacul Hamas asupra Israelului, la 7 octombrie, președintele Joe Biden a căutat să ajute Israelul să câștige războiul său în Gaza și să împiedice conflictul să devină un război regional cu Iran și cu aliații săi. Această intenție se dovedește a fi tot mai dificilă pe măsură ce „axa rezistenței” a Iranului și Israelul, împreună cu America, se angajează în lovituri tot mai periculoase unul asupra celuilalt, inclusiv asasinate.

Aliații iranieni din Irak și Siria au lansat aproximativ 140 de atacuri cu rachete și drone împotriva trupelor americane începând cu începutul războiului din Gaza. Poate cel mai sever a avut loc pe 20 ianuarie, cu o salvă de „mai multe rachete balistice și rachete” lansate asupra bazei Al Asad din vestul Irakului, conform Centrului Central al SUA. Se spune că bateriile de apărare antiaeriană Patriot le-au interceptat în cea mai mare parte, dar unele au lovit baza, rănind un număr necunoscut de americani și irakieni. Până acum, America a răspuns contra procurorilor locali. Biden va simți acum presiunea crescândă de a lua măsuri mai ferme împotriva Iranului în sine. Este o dilemă: să nu faci nimic și America pare slabă; să răspunzi și președintele risca un război nou într-un an electoral, scrie The Economist.

Între timp, în Yemen, America a lansat al șaptelea raid asupra unor aliați ai Iranului, miliția Houthi, care controlează mare parte din țară, în încercarea de a opri tirurile sale de rachete îndreptate spre navele care trec prin strâmtoarea Bab al-Mandab. Houthii pretind că acționează în sprijinul palestinienilor, împotriva navelor care navighează către Israel sau nave de război occidentale. Dar ținta lor este haotică, în ciuda informațiilor că primesc ajutor de la membrii Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) din Iran pentru identificarea navelor și operarea armelor.

Biden însuși recunoaște că loviturile Americii nu îi vor opri pe Houthii. Cu toate acestea, Washington Post relatează că administrația Biden elaborează planuri pentru o „campanie militară susținută” în Yemen, în ciuda rezervelor unor oficiali.

În Liban, în același timp, cel mai vechi și mai puternic aliat regional al Iranului, Hezbollah, o miliție și partid politic șiiit, a schimbat frecvent focuri cu forțele israeliene. A exprimat sprijin pentru Hamas, dar nu s-a aruncat într-un război împotriva Israelului. Administrația Biden a contribuit să împiedice Israelul să lanseze un asalt preventiv împotriva lui Hezbollah imediat după atacurile din 7 octombrie. Dar Israelul amenință cu acțiuni în Liban dacă diplomația nu reușește să convingă forțele Hezbollah să înceteze focul și să se retragă din regiunea de la granița.

Astfel, America și Iran joacă un echilibru periculos. Iranul a ajutat aliații săi din „axa rezistenței” să desfășoare atacuri menite să slăbească Israelul, să îndepărteze America și să discredită statele arabe care au făcut pace (sau doresc să facă pace) cu Israelul. America, pe de altă parte, a răspuns cu represalii limitate. Ambele au evitat un conflict direct. Dar echilibrul ar putea să nu se mențină.

În primul rând, Israelul duce un război nu prea secret împotriva Iranului și aliaților săi, alături de confruntările deschise cu Hamas și Hezbollah. La sfârșitul lui decembrie, un comandant IRGC a fost ucis într-un presupus atac aerian israelian în Damasc. O săptămână mai târziu, Saleh al-Arouri, un oficial senior Hamas, a fost asasinat într-un atac în sudul Beirutului, bastionul Hezbollah. Pe 20 ianuarie, un alt atac cu rachetă în Damasc a ucis cinci membri IRGC, inclusiv Hojatallah Omidvar, șeful serviciilor de informații din Siria pentru Forța Quds, brațul de operațiuni externe al IRGC. Pe 4 ianuarie, America l-a ucis pe Mushtaq al-Jawari, liderul grupului Harakat al-Nujaba, implicat în atacarea trupelor americane, printr-un atac cu dronă asupra sediului său din Bagdad.

Pe plan intern, o serie de atacuri teroriste au zguduit regimul iranian. Acestea includ un atentat sinucigaș dublu, revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic, care a ucis aproximativ 100 de persoane la mormântul lui Qassem Soleimani, un general IRGC asasinat de America în 2020; și uciderea a cel puțin 11 polițiști în provincia tensionată Baluchestan din est, de către un grup baluch bazat în Pakistan, Jaish al-Adl.

Liderul suprem din Iran, Ayatollah Ali Khamenei, a cerut forțelor iraniene să exercite „răbdare strategică”. Dar Ali Vaez de la International Crisis Group susține că regimul iranian simte acum că trebuie să „restabilească descurajarea” și a acționat în consecință.

Săptămâna trecută, Iranul a lansat rachete către trei țări vecine: asupra unor ținte presupuse teroriste în Siria și Pakistan și asupra unei presupuse baze de spioni israelieni în Kurdistanul irakian. (Atacul asupra Pakistanului a invitat la o lovitură de răzbunare cu rachete asupra Iranului; acum ambele țări par să se fi retras de la marginea prăpastiei.) „Iranienii sunt încă se tem de risc”, spune domnul Vaez. „Vor să schimbe percepția că sunt în defensivă. Dar simultan există percepția că Israelul le-a întins o capcană – fie pentru a justifica extinderea războiului, fie pentru a trage SUA în ei.”

În ceea ce privește administrația Biden, oficialii insistă că nu doresc un război regional. În 2020, predecesorul lui Biden, Donald Trump, a ordonat uciderea lui Soleimani în răspuns la atacurile asupra trupelor americane de către miliții pro-iraniene. Acest lucru a produs un tir de rachete balistice iraniene asupra bazei Al Asad, asemănător cu salva recentă (la care Trump nu a răspuns ulterior).

Biden a fost precaut. Nu vrea să fie atras într-un război în Orientul Mijlociu într-un moment în care America este deja întinsă la maxim prin sprijinirea Ucrainei în războiul său împotriva Rusiei și încearcă să prevină un altul împotriva Chinei în legătură cu Taiwan. În plus, Biden caută realegere în acest an.

În Irak și Siria, forțele americane răspund mult mai puțin decât sunt atacate. Similar, în Yemen, America s-a limitat inițial la doborârea rachetelor și dronelor care amenințau Israelul sau navele care treceau, a emis avertismente și a obținut o rezoluție de sprijin din partea Consiliului de Securitate al ONU înainte de a lovi direct Houthii.

„Administrația știe că are o problemă fără soluție”, spune Aaron David Miller de la Carnegie Endowment for International Peace, un think-tank din Washington, DC. „Poate doar să încerce să o gestioneze.”

Speranța cea mai mare a lui Biden este că Israelul va câștiga în curând sau cel puțin va termina războiul său în Gaza și astfel va reduce furia în întreaga regiune. Dar Israelul nu a potolit nici Hamas, nici nu și-a recuperat ostaticii și nu dă semne că ar fi gata să se oprească. Bilanțul deceselor palestiniene a depășit 25.000. Unii acuză Israelul de genocid. Prim-ministrul israelian, Benyamin Netanyahu, respinge categoric apelul lui Biden pentru un viitor stat palestinian.

Pe măsură ce Biden se străduiește să mențină echilibrul în Orientul Mijlociu, Miller spune că poate fi la doar o greșeală sau un atac terorist distanță de un război regional. „Dacă aceasta continuă și una dintre aceste lovituri se sfârșește prin a ucide un număr semnificativ de americani, administrația nu va avea altă opțiune decât să lovească Gardienii Revoluției din Iran.”