IRES: trăim un pic mai bine, dar Țara merge prost…

Disonanța între percepția asupra propriului nivel de trai și starea generală a țării scoate la iveală o realitate complexă: în timp ce oamenii își croiesc drumul printr-o economie nesigură cu propriile soluții și resurse, statul continuă să dea impresia că patinează în gol. Discrepanțele vin dintr-o lipsă acută de încredere în instituții, din politica măsurilor simbolice și dintr-o capacitate remarcabilă a românilor de a se adapta, în ciuda contextului politic și economic instabil. În timp ce cetățenii își găsesc echilibrul în microuniversurile lor, imaginea de ansamblu a țării pare să se degradeze tot mai mult.

Un sondaj recent realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) relevă percepțiile contradictorii ale românilor cu privire la situația personală comparativ cu starea generală a țării în anul 2024.

Percepția asupra nivelului de trai personal

Conform sondajului, 70% dintre români consideră că, din punct de vedere financiar, au trăit în 2024 la fel de bine sau chiar mai bine decât în 2023.

• 30% apreciază că situația lor financiară s-a îmbunătățit.
• 40% consideră că nu au existat schimbări semnificative față de anul precedent.

Această percepție pozitivă este mai pronunțată în rândul tinerilor, al persoanelor vârstnice și al celor care locuiesc în mediul urban.

Percepția asupra situației generale a țării

În contrast, majoritatea respondenților au o viziune pesimistă asupra direcției în care se îndreaptă România:

• 60% consideră că, din perspectiva politicii și a guvernării, 2024 a fost un an mai rău decât 2023.
• Peste 50% cred că, din punct de vedere economic, țara a înregistrat un regres comparativ cu anul anterior.

Principalele motive de îngrijorare în 2024

Sondajul identifică și principalele preocupări ale românilor în anul 2024:

• Războiul în proximitatea României: 24% dintre respondenți se declară îngrijorați de conflictele din regiune.
• Criza politică internă: 23% menționează instabilitatea politică drept principală sursă de anxietate, în creștere semnificativă față de 6% în 2023.
• Creșterea prețurilor: 20% sunt preocupați de inflație și de scăderea puterii de cumpărare, deși acest procent este în scădere față de 2023, când era de 30%.
• Problemele de sănătate: 14% indică boala ca fiind o sursă majoră de îngrijorare, în creștere față de 10% în anul precedent.

Concluzii:

Aceste date evidențiază un paradox în percepțiile românilor: deși mulți simt că situația lor personală a rămas stabilă sau s-a îmbunătățit, există o îngrijorare profundă cu privire la direcția generală a țării, alimentată de factori precum instabilitatea politică, conflictele regionale și problemele economice.

Ce ar trebui să rețină politicienii din acest sondaj?

Sondajul IRES transmite un mesaj clar: românii simt o deconectare profundă între propria lor viață și direcția în care este condusă țara. În timp ce majoritatea reușesc să-și mențină un nivel de trai relativ constant, percepția generală este că România, ca stat, este pe un drum greșit. Această disonanță evidențiază nu doar o lipsă de eficiență în politicile publice, ci și o criză majoră de încredere în clasa politică.

Îi mai interesează pe politicieni aceste sondaje?

Din păcate, răspunsul evident pare să fie „nu prea.” În mod ideal, astfel de sondaje ar trebui să fie semnale de alarmă pentru liderii politici, care să le ghideze acțiunile spre măsuri concrete și eficiente. Realitatea, însă, indică o cu totul altă direcție:

1. Lipsa reacției reale: Deși retorica politică invocă adesea preocuparea față de „nevoile cetățenilor,” răspunsurile politicienilor rămân de cele mai multe ori superficiale, lipsite de consistență și vizibilitate în teren.
2. Prioritizarea agendelor personale: Mult prea frecvent, liderii par mai interesați de consolidarea propriilor rețele de influență decât de problemele reale ale oamenilor.
3. „Planurile ascunse”: Adesea, politicile publice par să răspundă mai degrabă unor interese obscure sau unor strategii opace, inaccesibile cetățenilor. Acest lucru accentuează percepția că guvernarea este doar mimată, iar deciziile esențiale sunt luate fără consultarea sau reprezentarea corectă a populației.

Politici publice „mimate”: o criză a leadership-ului

Sondajul scoate în evidență o problemă structurală a guvernării în România: măsurile adoptate par să fie mai degrabă simbolice, menite să creeze impresia unei activități, decât să producă schimbări reale. Exemplele recente includ:

• Ordonanțe de urgență cu portițe lăsate intenționat: De la „ordonanța trenuleț” până la măsurile fiscale, guvernanții au demonstrat o abilitate extraordinară de a evita confruntarea directă cu marile probleme, preferând soluții temporare și cosmetice.
• Reforme amânate la nesfârșit: Problemele mari – cum ar fi reforma administrativă, combaterea corupției sau digitalizarea administrației – rămân blocate în promisiuni vagi.
• Reacții târzii la crize: Fie că vorbim despre prețurile la energie, despre instabilitatea economică sau despre criza din educație, răspunsurile politicienilor sunt mai degrabă reactive și întârziate, lipsind viziunea pe termen lung.

Ce ar trebui să facă politicienii?

1. Conectarea cu realitatea: Sondajele precum cel al IRES trebuie să fie luate în serios. Politicienii trebuie să recunoască problemele majore semnalate de populație și să formuleze răspunsuri coerente.
2. Transparență și dialog: E nevoie de mai multă transparență în elaborarea politicilor publice și de o consultare reală a cetățenilor. Planurile obscure și deciziile opace nu mai pot reprezenta norma.
3. Reforme reale: Nu mai este suficient să mimăm schimbarea. E nevoie de reforme autentice, cu impact direct asupra vieții oamenilor, fie că vorbim despre reducerea birocrației, modernizarea infrastructurii sau combaterea inegalităților economice.

Timpul pentru schimbare autentică

Sondajul ar trebui să fie un moment de reflecție pentru politicieni, un semnal că percepția populației nu poate fi ignorată la nesfârșit. Dacă liderii nu răspund cu acțiuni clare și eficiente, nu doar în termeni de politici publice, ci și în ceea ce privește reconstrucția încrederii, riscă să piardă nu doar sprijinul electoratului, ci și capacitatea de a conduce o țară aflată în derivă. România nu mai are timp pentru guvernări mimetice și planuri ascunse – are nevoie de viziune, curaj și responsabilitate.