Eliminarea proiectelor de irigaţii din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a produs multă nemulțumire în rândul agricultorilor, pentru care refacerea sistemelor de irigații este vitală, în contextul actualelor schimbări climatice. Comisia Europeană clarifică acum motivele care au făcut ca programul propus de ministrul Agriculturii Adrian Oros să fie respins, deși acesta susținea că este “verde și digital”.

Un înalt oficial al Uniunii Europene a declarat, luni, la Bruxelles, că autorităţile de la Bucureşti nu au putut să furnizeze dovezi cum că proiectele nu afectează mediul înconjurător, mai precis corpurile de apă naturale care alimentează sistemele de irigaţii, iar tocmai de aceea Comisia Europeană a cerut să fie eliminate din PNRR.

„Sunt câteva proiecte respinse, proiecte pentru care nu am putut da undă verde ca ele să fie incluse în Plan. Cel mai intens discutat cu autorităţile române se referea la măsurile de irigaţii în agricultură, pentru că aici se pune întrebarea în ce măsură proiectele de irigare prejudiciază mediul. Şi pentru că era vorba de o sumă importantă, de 2 miliarde de euro pe care au cerut-o autorităţile române, am dorit să avem dovezi că aceste măsuri de irigaţii nu ar fi deteriorat situaţia corpurilor de apă. Aceste sisteme de irigaţii trebuie alimentate şi dacă nu se poate demonstra că prin această alimentare nu se va prejudicia mediul, nu putem aproba. Iar autorităţile române nu au putut să furnizeze Comisiei aceste dovezi şi de aceea noi am insistat ca aceste măsuri legate de irigaţii să fie scoase din Plan”, a precizat înaltul oficial al Uniunii Europene.

Poziția ministrului Oros

Inițial, conducerea Misterului Agriculturii anunța că mizează pe o sumă de circa 6,5 miliarde euro din PNRR pentru refacerea sistemului de irigații. Până la urmă, agricultura a rămas cu aproximativ 230 milioane de euro pentru desecări, după ce programul cu panouri fotovoltaice propus de ministrul Adrian Oros a fost respins de Bruxelles.

16:14 • ECONOMIE

Vin bani de la UE. România a primit 37,05 milioane de euro în cadrul PNRR

06:29, 22.12.2024 • ACTUALITATE

UE extinde interdicțiile privitoare la bisfenolul A

În luna iunie, Adrian Oros recunoștea că motivul a faptul că programul „nu era suficient de verde”. Promitea, însă, că va fi finanţat în următorii ani din alte surse financiare.

„Avem 9.600 de kilometri de canale principale, unii au spus că ne-am prezentat cu soluţii învechite, dar noi porneam de la ceea ce aveam. Ce speram să facem cu acele canale care existau? Soluţii tehnologice noi, impermeabilizare cu materiale prietenoase cu mediul, digitalizare, sisteme SCADA, iar soluţie mai verde decât ceea ce am prezentat noi nu cred că era. Puteam să producem deasupra acestor canale, prin montarea acestor panouri fotovoltaice, pe o suprafaţă care altfel nu este utilizată nicicum, foarte multă energie verde şi foarte multă energie ieftină, dar care să ne permită să împingem acolo unde într-adevăr, sistemul vechi, pe care l-am moştenit necesită că apa să fie împinsă la 7 trepte, iar la preţul energiei de acum este total neviabil. Asta era soluţia pe care noi am prezentat-o. Era şi verde, era şi digital, şi producea şi energie pe suprafaţă mare”, declara în urmă cu câteva luni ministrul Agriculturii.

E nevoie de investiții de miliarde

Dacă în 1989 România avea o infrastructură de irigații care se întindea pe o suprafață de 3,2 milioane hectare, în prezent mai sunt în stare de funcționare undeva la 980.000 hectare. Cele mai mari suprafețe irigate se află în județul Brăila – circa 270.000 hectare, urmat de Ialomița, Călărași, Dolj și Vaslui.

Pentru a pune la punct întreaga infrastructură de irigații, România ar avea nevoie de cel puțin 20 de miliarde euro, în viitor, potrivit estimărilor din piață. La ritmul în care se investește acum în sector, va trebuie să treacă multe decenii de acum încolo ca să se poată vedea ceva.

Vin banii în decembrie

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a anunțat, luni, la București că  Planul Național de Redresare și Reziliență al României a primit undă verde de la Comisia Europeană.

Țara noastră va avea la dispoziție fonduri de 29 miliarde de euro, iar primele sume vor fi primite în luna decembrie, după cum a declarat premierul Florin Cîțu. Din păcate, însă, la agricultură va ajunge foarte puțin.

.