Ischinger: Decalajul tehnologic al Europei este o problemă majoră de securitate

Decalajul tehnologic dintre Europa, Statele Unite și China a devenit una dintre cele mai mari probleme de securitate pe termen lung pentru Uniunea Europeană, conform expertului german Wolfgang Ischinger.

Ischinger a subliniat că Europa nu dispune de un mediu investițional suficient pentru a reduce decalajul tehnologic față de SUA și China, acest lucru subminând capacitatea continentului de a dezvolta tehnologii avansate și de a rămâne competitiv pe scena globală.

Fragmentarea pieței de capital, un obstacol major

Wolfgang Ischinger, fost ambasador al Germaniei în Statele Unite și fondatorul Conferinței de Securitate de la München, a declarat într-un interviu recent că Europa se află într-o poziție dezavantajoasă în fața avansului tehnologic global. Acesta consideră că provocarea cea mai mare pentru securitatea Uniunii Europene pe termen lung este decalajul tehnologic. El a avertizat că, fără o strategie robustă de a investi în tehnologii inovatoare, Europa riscă să fie depășită de puteri precum Statele Unite și China.

În cadrul interviului său, scrie Politico, Ischinger a subliniat că fragmentarea pieței de capital europene reprezintă un obstacol major în fața dezvoltării tehnologice. Fostul premier italian Mario Draghi a emis un raport care susține această analiză, subliniind că finalizarea uniunii piețelor de capital este esențială pentru creșterea capacității de inovare și competitivitate a Europei.

19:02, 18.11.2024 • ACTUALITATE

Europa, luată în vizor de Rusia: amenințările și planurile lui Putin

21:16, 14.11.2024 • Turism

Cele mai bune opt stațiuni de schi la preț redus din Europa în această iarnă

Potrivit lui Ischinger, dacă nu se creează un cadru comun de investiții, Europa va rămâne în urma altor mari jucători globali, ceea ce va afecta capacitatea sa de a-și proteja securitatea.

Tehnologia și securitatea, o combinație esențială

Problema decalajului tehnologic a fost ridicată de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, care a integrat portofoliile de suveranitate tehnologică, securitate și apărare în agenda sa pentru următorul mandat.

Henna Virkkunen, nominalizată pentru postul de vicepreședinte executiv al Comisiei, va avea sarcina de a coordona aceste domenii. Virkkunen urmează să fie audiată de Parlamentul European pentru a-și apăra planurile de reducere a decalajului tehnologic și de consolidare a securității prin inovație tehnologică.

Ursula von der Leyen a susținut că, pe fondul războiului din Ucraina și al amenințărilor hibride și cibernetice, tehnologia poate juca un rol central în asigurarea securității Europei. Ea a subliniat importanța dezvoltării unor lanțuri de aprovizionare tehnologică sigure, care să nu depindă de alte mari puteri. În plus, decizia de a combina tehnologia cu securitatea reflectă o conștientizare tot mai mare a faptului că securitatea și inovarea tehnologică sunt interdependente.

Pesimismul lui Ischinger legat de posibilitatea de a recupera decalajul tehnologic

Cu toate acestea, Ischinger a exprimat un scepticism moderat față de capacitatea guvernelor și instituțiilor europene de a răspunde acestei provocări. El a afirmat că „optimismul său este oarecum limitat”, deoarece nu crede că instituțiile naționale sau cele ale UE pot rezolva eficient problema decalajului tehnologic.

Deși planurile ambițioase de suveranitate tehnologică ale UE sunt un pas în direcția corectă, Ischinger consideră că acestea vor fi insuficiente fără o schimbare structurală majoră, în special în ceea ce privește investițiile în tehnologiile militare și securitate cibernetică.

Rolul tehnologiei civile în apărare

Un alt aspect crucial este evoluția relației dintre tehnologia civilă și militară. În trecut, inovațiile din sectorul militar, cum ar fi motoarele cu reacție sau internetul, au fost ulterior adaptate pentru uz civil. Astăzi, situația s-a inversat: tehnologiile dezvoltate de companiile private sunt integrate în strategii militare și de securitate. Această tendință a fost evidentă la Conferința de Securitate de la München, unde companiile tehnologice mari, cum ar fi Microsoft și Google, au prezentat soluții care pot fi utilizate pentru întărirea apărării și securității.

La această conferință, giganții din tehnologie, precum Mark Zuckerberg de la Facebook și Brad Smith de la Microsoft, au subliniat cum inovațiile în domeniul inteligenței artificiale pot ajuta la combaterea amenințărilor cibernetice și hibride.

În plus, firmele din sectorul tehnologic și-au luat angajamente de a proteja procesele democratice, cum ar fi alegerile, de interferențele externe facilitate de inteligența artificială.

Următorii pași pentru Europa pentru a reduce decalajul tehnologic

Europa se află acum într-un moment crucial. Cu Jens Stoltenberg preluând președinția Conferinței de Securitate de la München, Uniunea Europeană trebuie să-și reevalueze prioritățile și să creeze un mediu favorabil pentru investițiile tehnologice și securitare. Stoltenberg, fost secretar general al NATO, a fost recrutat de Ischinger pentru a prelua acest rol, iar noua sa poziție vine într-un moment critic pentru securitatea europeană.

Viitorul Europei depinde de capacitatea sa de a reduce decalajul tehnologic cu Statele Unite și China, atât prin investiții masive, cât și printr-o colaborare mai strânsă între statele membre și sectorul privat. Dacă Europa nu reușește să creeze un peisaj investițional și să finalizeze uniunea piețelor de capital, riscul de a rămâne în urma altor mari puteri va crește, punând în pericol securitatea și suveranitatea tehnologică a continentului.

În concluzie, decalajul tehnologic al Europei nu este doar o problemă economică, ci și una de securitate majoră. Fără măsuri decisive și rapide, continentul riscă să piardă teren în fața competiției globale și să fie vulnerabil în fața unor amenințări tot mai sofisticate.