ITI Delta Dunării – cea mai mare deturnare de fonduri europene. Documente în exclusivitate

Subiectul “ITI Delta Dunării” (investiții teritoriale integrate) este un subiect ce va stârni și mai mult interesul public, pe măsura ce ne apropiem de anul electoral 2024, în jurul căruia s-au creat deja o serie de “legende”. Fiind un subiect extrem de important pentru România, ITI Delta Dunării, este dezbătut și de indivizi fie neinformați, fie rău intenționați (am ales să fiu „diplomat”), așa cum s-a întâmplat în cazul multor subiecte de acest fel. Pe lângă explicațiile exacte a ceea ce s-a întâmplat, am să vă prezint, în exclusivitate, documente ale Autorității de Audit a Curții de Conturi, care reflectă situația dezastrului.

“ITI Delta Dunării” este un proiect complex şi unic în România, negociat dur în 2013 atât în țară, cât și la Bruxelles, pentru stabilirea priorităților noastre, ale românilor (și nu ce voiau alții!), pentru cadrul financiar 2013 – 2020. Obiectivul era acela de a concentra finanțări din mai multe programe europene într-o singură zonă, pentru o comunitate bine definită. La acea vreme, am ales ca proiect pilot pentru România județul Tulcea, cel mai vitregit județ din întreaga țară, din toate punctele de vedere, din care mare parte a populației a decis să plece în alte locuri din țară sau chiar în afara țării pentru a locui, a munci, a supraviețui.

Astfel, pe baza acestor argumente, din negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene, a rezultat un buget de aproximativ 1,2 miliarde de euro fonduri europene, la care s-a adăugat și cofinanțarea națională. Acest buget impresionant și unic pentru România era destinat atât proiectelor publice (cele mai importante fiind: construcția podului peste Dunăre dintre Tulcea și Brăila, realizarea drumului expres Brăila-Tulcea-Constanța, reabilitarea Spitalului județean și a falezei din Portul Tulcea, modernizarea Aeroportului Tulcea, dragarea/decolmatarea unor lacuri/canale din Delta Dunării etc), cât și celor din sectorul privat. Totul s-a parafat, în August 2014, prin semnarea Acordului de parteneriat dintre Comisia Europeană și România (țara noastră fiind al 11-lea stat membru UE care a semnat documentul de programare).

Înainte de a prezenta modalitatea prin care s-au denaturat, buna intenție și dorința de a sprijini comunitatea tulceană, prin investiții care să ducă la creșterea calității vieții, trebuie menționate câteva “detalii” cheie:

1. Acest program s-a “născut” cu mare greutate, fiind mult mai dificil de acceptat (chiar contestat) în România, de către decidenții politici, decât negocierea efectivă cu reprezentanții Comisiei Europene;

2. Cel mai important proiect public finanțat în cadrul “ITI Delta Dunării”, Podul peste Dunăre dintre Tulcea și Brăila, a prins viață (numai) datorită insistenței autorităților locale tulcene (președintele Consiliului Județean) și prin decizia a doar doi decidenți la nivel național (premierul şi ministrul fondurilor europene);

“ITI Delta Dunării”, un program frumos și util pentru România, riscă să fie umbrit şi ruinat, ca multe alte astfel de proiecte, de “concurența” dintre incompetența administrației publice și interesul mercantil al politicienilor de carton. Anul 2023, reprezintă perioada, la sfârșitul căreia, suma de 1,2 miliarde de euro şi cofinanțarea aferentă, trebuie să fie utilizate în întregime, pentru că, în caz contrar,  ceea ce nu se cheltuie fiind pierdut definitiv de România. Mai mult, neîndeplinirea indicatorilor stabiliți atât prin Programul Operațional Regional, dar şi prin Strategia de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării, aprobată prin HG 602/2916, va duce la aplicarea unor corecții financiare din partea Comisiei Europene.

Ambele constrângeri prezintă un risc major, prin faptul că există întârzieri considerabile în finalizarea proiectelor finanțate din “ITI Delta Dunării”, dar și pentru faptul că, prin conivența unor factori de decizie ai acestui instrument financiar cu anumite interese din sectorul privat, au fost schimbate regulile “în timpul jocului”, făcând astfel imposibilă îndeplinirea indicatorilor stabiliți.

Pentru întârzierile înregistrate în derularea unor proiecte este destul de simplu de identificat atât vinovații, cât şi sumele pierdute de România, sume care ar trebui să le fie imputate acestora. În schimb, în cazul modificărilor regulilor de implementare existente la debutul acestui program, pentru a favoriza anumite companii în vederea obținerii de finanțare europeană, se așteptă concluzia verificărilor instituțiilor abilitate atât de la nivel național (DNA şi DLAF), dar și cele de la nivel european (OLAF). Prin trucarea regulilor “jocului” s-au aprobat şi proiectele cu puncte de lucru, nu doar cele cu sedii sociale în județul Tulcea. Această “inovație” a permis companiilor din întreaga țară, să depună proiecte în cadrul “ITI Delta Dunării”, în baza unui punct de lucru deschis în județul Tulcea, în special, pentru achiziționarea unor echipamente/utilaje. Ulterior, majoritatea companiilor și-au mutat echipamentele/utilajele în județele în care aveau sediile sociale, reducând sau chiar eliminând activitățile economice prevăzute a fi execute (exclusiv) în județul Tulcea.

În grupul celor care se vor face vinovați de pierderea unor sume importante pentru România şi, în special, pentru comunitatea tulceană, din motivele menționate anterior (în principal, incompetență şi interese economice personale), se pot alătura şi foștii miniștri ai fondurilor europene, dezvoltării regionale și finanțelor publice, cel puțin, prin încadrarea la “neglijență în serviciu”. Acestor demnitari li s-a propus, în primăvara anului 2021, singura soluție de evitare (cel puțin parțială) a riscului de aplicare a unor corecții financiare de către Comisia Europeană. Motivul aplicării corecțiilor financiare fiind acela al neîndeplinirii indicatorilor, ca urmare a “scoaterii” din județul Tulcea, către celelalte județe ale țării, a sumei de aproximativ 1 miliard de lei, bani destinați sectorului privat tulcean. Soluția propusă celor trei demnitari, prezentată şi în facsimil, presupunea alocarea din bugetul de stat, în anul 2021, a unei sume cel puțin egală cu cea deturnată către alte zone ale țării, în vederea finanțării proiectelor private în județul Tulcea, astfel încât indicatorii să fie respectați.

Am toată convingerea că instituțiile abilitate au înțeles logica “suveicii” prin care s-a putut realiza cea mai mare deturnare de fonduri europene din România şi că nu se vor lăsa “convinse”, de aceleași interese transpartinice, pentru a pune “batista pe țambal”. Aceasta este, pe lângă obligația lor legală, și una morală față de comunitatea tulceană.

Pentru România, anul 2023 se prefigurează a fi un nou eșec, în ceea ce privește absorbția de fonduri europene, estimarea de pierdere a acestora fiind de peste 3 miliarde de euro, din toate sumele care trebuie cheltuite până la finele acestui an. Șansele de evitare a unui dezastru sunt mici, dar există! Asta presupune, din partea autorităților, mai puțină aroganță, deschiderea la dialog şi acceptarea expertizei în acest domeniu, a acelei expertize, care a mai salvat România din situații similare.

Citește și “PENSIILE NESIMȚITE” – simplu de rezolvat, greu de eliminat