Jaful din Olanda: De ce a refuzat Muzeul Brukenthal să trimită piese la expoziția din Assen

Managerul Muzeului Naţional Brukenthal, dr. Alexandru Constantin Chituţă, a lansat un apel pentru investiții majore în securitatea muzeelor, în contextul jafului de la muzeul din Assen, Olanda.

Acesta subliniază că astfel de evenimente tragice nu trebuie să descurajeze expunerea patrimoniului cultural în țară sau străinătate, ci ar trebui să impulsioneze îmbunătățirea măsurilor de siguranță.

O decizie precaută: refuzul Brukenthal de a trimite piese la expoziția din Olanda

Potrivit managerului, Muzeul Naţional Brukenthal fusese solicitat să participe la expoziția din Olanda, însă a decis să nu trimită piesele solicitate din cauza stării fragile a acestora. „Am hotărât că piesele solicitate nu pot să participe la expoziţii din cauza stării lor de conservare. Am răspuns că dorim să participăm cu alte piese, dar propunerea noastră nu a primit niciun răspuns”, a declarat Alexandru Constantin Chituţă.

Evenimentele din Assen, unde hoții au utilizat o explozie pentru a sustrage piese de tezaur dacic, au atras atenția asupra vulnerabilităților existente în protejarea patrimoniului cultural, inclusiv la nivel european.

Lecții din trecut: jaful din 1968 de la Brukenthal

Dr. Chituţă aminteşte de cel mai mare furt de opere de artă din România, care a avut loc în 1968 chiar la Muzeul Naţional Brukenthal, când opt tablouri au fost furate, dintre care doar patru au fost recuperate. „Astfel de traume ar trebui să ne determine să acordăm o mai mare atenţie siguranţei patrimoniului cultural naţional”, a afirmat managerul.

Acesta a subliniat că este esențială implicarea autorităților, precum Ministerul de Interne, pentru asigurarea pazei obiectivelor muzeale. „Părerea mea a fost că jandarmii ar trebui să asigure paza obiectivelor muzeale care deţin un patrimoniu cultural naţional valoros. Aceasta ar aduce atât economii, cât şi personal calificat”, a adăugat Chituţă.

Soluții pentru viitor: investiții în securitate și personal calificat

Managerul muzeului sibian consideră că soluția constă în modernizarea sistemelor de securitate, inclusiv instalarea de camere performante, sisteme de detectare a incendiilor și echipamente de prevenire a intruziunilor. În ultimii trei ani, Muzeul Naţional Brukenthal a investit în îmbunătățirea infrastructurii de securitate, dar rămâne nevoie de fonduri suplimentare pentru amenajarea unor depozite corespunzătoare.

„Decidenţii politici trebuie să înţeleagă că nu vorbim despre colecţii private, ci despre mărturii ale existenţei noastre pe acest pământ. Vorbim despre patrimoniul naţional, istoria şi mândria ţării noastre!”, a declarat Chituţă, pledând și pentru restaurarea clădirilor istorice într-un mod care să permită integrarea sistemelor moderne de siguranță.

Colaborări internaționale și perspective

În ciuda provocărilor, Muzeul Naţional Brukenthal continuă să promoveze patrimoniul cultural românesc la nivel internațional. Managerul a anunțat o viitoare colaborare cu prestigioasa Galeria Borghese din Roma, subliniind că siguranța pieselor va rămâne o prioritate.

„Evenimentul din Olanda este unul tragic, dar trebuie să ne responsabilizeze, nu să ne oprească din a expune patrimoniul cultural. Trebuie să luăm toate măsurile necesare”, a încheiat Alexandru Constantin Chituţă, adăugând că investiția în cultură este o investiție în viitor.