Jandarmii din Dosarul „10 August 2018” încearcă disperat să scape de acuzații: tactici juridice, acuzații de imparțialitate și întrebări rămase fără răspuns

La mai bine de șase ani de la violențele brutale din Piața Victoriei, când Jandarmeria Română a răspuns cu forță disproporționată protestului pașnic din 10 august 2018, foștii șefi ai Jandarmeriei, implicați în coordonarea intervenției, încearcă să evite justiția. Coloneii Gheorghe Sebastian Cucoș, Laurențiu Cazan și Cătălin Sindile, toți veterani ai structurii militare, se află în continuare în procedură de cameră preliminară, acuzați de abuz în serviciu. Cei trei încearcă acum să se agațe de un argument juridic riscant: acuzarea procurorului militar Bogdan Pîrlog, cel care a inițiat ancheta, de lipsă de imparțialitate.

Acuzațiile împotriva procurorului: tactică de apărare sau o suspiciune rezonabilă?

Jandarmerii implicați în evenimentele din 10 august susțin că procurorul Bogdan Pîrlog, care a deschis ancheta a doua zi după protest, ar fi fost de partea demonstranților, sugerând că acest lucru i-ar fi afectat obiectivitatea. Acuzațiile lor se bazează pe premisa că Pîrlog ar fi fost incompatibil, conform Codului de procedură penală, datorită prezenței sale în centrul de comandă al Jandarmeriei în timpul protestelor. Avocații lor au invocat articolele 64 și 65 din Codul de procedură penală, care se referă la incompatibilitatea unui magistrat sau procuror dacă există suspiciuni rezonabile cu privire la imparțialitatea sa.

Însă, această apărare a fost demontată de Tribunalul Militar București, care a respins, pe 26 iunie 2024, cererile și excepțiile ridicate de Cucoș, Cazan și Sindile. Judecătorul a constatat că Pîrlog și-a îndeplinit doar datoria de serviciu, fiind obligat să se autosesizeze în fața unor posibile infracțiuni comise de cadre militare, având la acea vreme competența necesară ca procuror militar.

În hotărârea tribunalului, se subliniază clar că procurorul Bogdan Pîrlog nu se afla într-o stare de incompatibilitate la momentul deschiderii dosarului și că nu există dovezi care să sugereze că acesta ar fi fost prezent la protest în altă calitate decât cea oficială. Judecătorii au mai subliniat că, potrivit legislației, autosesizarea unui procuror în astfel de cazuri este nu doar legală, ci și obligatorie.

Dosarul 10 August: de la clasare la redeschidere și noi întrebări

Dosarul 10 August a avut o evoluție juridică complicată. Inițial, după intervenția violentă a Jandarmeriei, procurorul Bogdan Pîrlog s-a sesizat din oficiu, deschizând o anchetă în aceeași zi. Cu toate acestea, în ciuda dovezilor evidente și a numeroaselor plângeri depuse de victime, DIICOT a decis în 2020 clasarea dosarului, considerând că acțiunile jandarmilor ar fi fost justificate.

Însă, acest lucru nu a marcat sfârșitul luptei pentru dreptate. În 2021, judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță de la Curtea de Apel București a dispus redeschiderea dosarului, considerând că procurorii DIICOT nu au elucidat toate aspectele esențiale ale cazului. Ghiță a cerut completarea urmăririi penale și a punctat mai multe lacune în investigarea acțiunilor Jandarmeriei din acea zi, inclusiv utilizarea forței și coordonarea intervenției. În mod particular, a cerut clarificarea identității persoanei cu indicativul „INIMA”, care a coordonat acțiunile forțelor de ordine.

Ulterior, s-a dovedit că „INIMA” nu era altcineva decât colonelul Cătălin Sindile, unul dintre cei trei inculpați principali. Descoperirea a amplificat suspiciunile cu privire la abuzurile comise în timpul protestului și a subliniat necesitatea de a investiga toate ordinele date în acea seară, care au dus la rănirea a peste 400 de persoane.

Cine sunt cei acuzați în Dosarul 10 August?

Împreună cu coloneii Cucoș, Cazan și Sindile, alți 13 ofițeri și subofițeri de la Jandarmeria Capitalei au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu sau complicitate la această infracțiune. Printre aceștia se numără coloneii Laurențiu Ciobanu Cristian și Răzvan Cătălin Popescu, precum și mai mulți subofițeri acuzați de purtare abuzivă.

Rechizitoriul procurorilor Secției Militare a Parchetului General evidențiază brutalitatea cu care au acționat forțele de ordine, multe dintre acțiunile lor fiind considerate de o violență extremă și nejustificată. Victimele s-au constituit în părți civile în proces, cerând despăgubiri pentru rănile și traumele suferite.

Justiția în fața unei noi provocări

Dosarul 10 August rămâne un simbol al luptei pentru dreptate în fața abuzurilor autorităților. Tactica de apărare a jandarmilor, prin acuzarea procurorului de lipsă de imparțialitate, pare mai degrabă o încercare disperată de a evita condamnarea, decât o veritabilă contestare a procedurilor legale. Decizia finală a justiției rămâne de văzut, dar cert este că această bătălie juridică va continua să fie urmărită cu atenție, nu doar de victime, ci și de o societate care așteaptă un semnal clar că abuzurile de putere nu vor rămâne nepedepsite.