Jocul electoral dublu al votanților maghiari cu cetățenie română

Alegerile europarlamentare de anul viitor scot la iveală jocul dublu pe care-l pot face persoanele cu dublă cetățenie, în mod special cei cu româno-maghiară, ca urmare a unui vid legislativ european.

Cum așa? Foarte simplu. La ora actuală există o directivă europeană care precizează că o persoană nu poate vota decât o dată la aceleaşi alegeri, dar, surprinzător, nu există niciun mecanism de verificare inter-statal pentru cei cu dublă cetăţenie.

De exemplu, dacă un cetăţean român care are şi cetăţenia maghiară ar putea vota în ambele sale calităţi de maghiar și român pentru Parlamentul European, fără să poată fi depistat. Opsss! De ce? Pentru că statele membre ale Uniunii Europene au mecanisme de verificare doar în ceea ce îi priveşte pe cetăţenii europeni cu o singură cetăţenie, care vor să voteze în statul membru în care s-au stabilit, altul decât propria patrie.

Astfel, persoanele cu cetăţenie româno-ungară ar putea vota de două ori pentru Parlamentul European. Practic, Guvernul României, care se ocupă de buna desfășurare a alegerilor, ar trebui să facă o mulțime de demersuri pentru împiedicarea votului multiplu al maghiarilor la alegerile europarlamentare din 7 iunie 2024.

Acest aspect trebuie avut în vedere ținând cont de faptul că sistemul de monitorizare a votului nu evidențiază existența a circa 500.000 de cetățeni care au dublă cetățenie: româno-maghiară. Ca atare, de exemplu, o persoană cu dublă cetățenie româno-maghiară care locuiește la Oradea merge dimineața și votează la o secție din oraș, iar după accea pleacă în Ungaria și ajunge să voteze, să zicem, la Debrețin.

Teoretic, cei 500.000 de votanți cu dublă cetățenie pot influența votul la alegerile europarlamentare atât în Ungaria, cât și în România. Cum poți să-l verifici dacă a votat de două ori? Nu prea ai cum pentru simplul fapt că România nu are un mecanism de verificare a votului în cazul cetățenilor care au dublă cetățenie, cum ar fi româno-maghiară. Așa pot proceda și cei care au dublă cetățenie româno-bulgară ori româno-sârbă, dar numărul acestora este mult mai mic decât al celor dublă cetățenie româno-maghiară.

Deocamdată, la ora actuală, Ministerul Afacerilor Interne nu are pârghii legale pentru prevenirea și stopare acestui fenomen de  migrație electorala peste granița cu Ungaria în cazul persoanelor cu dublă cetățenie, româno-maghiară. Oare ar putea stopa această migrație Autoritatea Electorală Permanentă ori Serviciul de Telecomunicații Speciale? Greu de aflat, dar cert este că răspunsul la acest fenomen inedit de migrație electorală pentru cei cu dublă cetățenie româno-maghiară îl vom afla pe 7 iunie 2024.