Judecători CCR, peste 12 milioane de lei din pensii, salarii şi venituri din alte surse

Puterea.ro vă prezintă astăzi, în exclusivitate, o analiză a cuantumului veniturilor, pensiilor de serviciu şi a economiilor declarate de cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale a României (CCR), instanţă care a respins recent actul normativ privind recalcularea pensiilor aflate în plată pentru judecători şi procurori.

Datele oficiale ale Casei Naționale de Pensii Publice arată că în iulie a.c., România avea 5.309 magistraţi care au primit o pensie medie de 21.583 lei (echivalent 4.368 euro/lună, la cursul mediu lunar comunicat de BNR pentru iulie a.c. de 4,9412 lei/euro). Din cei 21.583 lei, doar 5.354 lei sunt suportaţi din bugetul asigurărilor sociale de stat şi reprezintă partea de contributivitate a magistraţilor. Restul de 19.662 lei este suportată de stat. Adică de contribuabili. La CCR însă, pensia medie e mai mare decât media pe ţară şi este cumulată cu salariul şi cu veniturile obţinute de judecători din alte surse permise de lege.

Analiza noastră s-a rezumat la datele existente în declaraţiile de avere depuse în anul 2023 de cei nouă judecători ai CCR, luând în considerare doar veniturile salariale şi pensiile obţinute de aceştia în anul anterior, veniturile din alte surse (hotarâri judecătoreşti, salarii înainte de numirea la CCR, chirii, etc), sumele pe care cei nouă judecători le-au economisit în conturile bancare şi plasamentele financiare. Nu am cuprins în analiză sumele obţinute din salarii/pensii de către soţul sau soţia fiecărui judecător CCR, cuantumul creditelor, bunurile mobile şi imobilele deţinute (case, terenuri, autoturisme) şi nici valoarea bijuteriilor, ceasurilor, tablourilor şi a colecţiilor de artă deţinute. Cu toate acestea, valoarea însumată a salariilor, pensiilor şi a altor venituri declarate de cei nouă judecători ai CCR ca fiind obţinute în 2022, la care se adaugă valoarea depozitelor deţinute de aceştia, se ridică la suma de 12.379.539 lei (echivalent a 2.510.299 euro).

Salariile încasate în 2022 de cei nouă judecători CCR: 2,33 milioane lei

În ceea ce priveşte salariile nete obţinute de cei nouă judecătorii CCR în anul 2022, acestea au avut un valoare de 2.338.044 lei, ceea ce înseamnă un venit anual mediu net de 259.783 lei.

De cel mai mare salariu net anual încasat a beneficiat preşedintele CCR, judecătorul Marian Enache (FOTO), care a obţinut 374.725 lei, adică o sumă lunară de circa 31.227 lei/lună.

Pe locul secund s-a clasat judecătoarea Lidia Stanciu, care a raportat un salariu net anual de 372.323 lei (31.027 lei/lună), iar pe ultimul loc judecătorul Bogdan Licu, care a declarat un salariu net anual de 131.614 lei (10.968 lei/lună).

VENITURI NETE OBŢINUTE DE LA CCR DIN SALARII

Patru dintre judecătorii CCR au pensii mai mari decât salariul

Insă, în afara salariilor, cinci dintre cei nouă judecători ai CCR au obţinut şi pensii de serviciu, al căror cuantum total net a fost de 1.818.149 lei (echivalent a 368.681 euro), ceea ce a însemnat o pensie medie anuală per judecător de 363.630 lei (echivalent a 73.736 euro), sau o pensie lunară medie de 30.302 lei (echivalent a 6,145 euro)!

De subliniat că patru dintre cei cinci judecătorii CCR, este vorba despre Marian Enache, Livia – Doina Stanciu, Attila Varga şi Cristian Deliorga au primit pe parcursul anului 2022 pensii de serviciu pentru activitatea derulată în magistratură mai mari decât veniturile salariale nete încasate de la CCR.

În topul pensiilor încasate în 2022 nu conduce preşedintele CCR, Marian Enache, ci judecătoarea Livia – Doina Stanciu, fost preşedinte al ÎCCJ. Aceasta a declarat că a primit o pensie anuală de 461.880 lei (echivalentul a  93.659 euro), adică 38.490 lei/lună (7.805 euro/lună).

Preşedintele CCR, Marian Enache, a primit o pensie anuală de 438.965 lei (echivalent a 89.012 euro), adică 36.580 lei/lună (7.418 euro/lună).

Pe ultimul loc s-a clasat judecătorul Mihaela Ciochină (n.r. – fost consilier prezidenţial), numită în funcţie la data de 11 iunie 2022, care a primit o pensie de 120.000 lei (24.333 euro), ceea ce a însemnat circa 17.143 lei/lună (3.476 euro)

VENITURI OBŢINUTE DIN PENSII DE SERVICIU (conform Legii nr. 303/2004)

„Constituţionaliştii” au raportat venituri de peste 2.000.000 lei „din alte surse”

La capitolul „alte venituri”, suma totală declarată de cei nouă judecători ai CCR a fost de 2.061.346 lei (2.008.086 lei şi 10.800 euro).

Cele mai mari venituri declarate din „alte surse” le-a avut judecătoarea Laura Iuliana Scântei (1.384.720 lei), iar cele mai mici Livia Doina Stanciu (4.385 lei), cu precizarea că suma obţinută de aceasta din urmă a provenit din „diferenţe salariale restante de la ÎCCJ”. 

SUMELE OBŢINUTE DE JUDECĂTORII CCR DIN ALTE SURSE

Opt judecători CCR au economii bancare de peste 3,7 milioane lei. Cristian Deliorga este cel mai înstărit.

În ceea ce priveşte economiile, doar opt dintre judecători au declarat că deţin diverse conturi bancare sau diverse plasamente în sumă totală de 3.737.799 lei (2.828.446 lei, 165.627 euro, 11.143 CHF şi 8.074 USD) (n.r. – curs mediu comunicat de BNR în anul 2022: 1 euro = 4,9315 lei, 1 CHF = 4,9096 lei, 1 USD = 4,6885 lei).

Excepţie a făcut fostul consilier prezidenţial Mihaela Ciochină, care nu are niciun cont bancar deschis şi nici economii „la saltea”.

De departe, cel mai înstărit judecător CCR este judecătorul Cristian Deliorga (FOTO), care are două conturi bancare ce însumează 1.060.257 lei (855.654 lei şi 41.489 euro).

Acesta este urmat de fostul consilier prezidenţial, judecătorul Elena – Simina Tănăsescu (FOTO), care are economii bancare în sumă de 937.683 lei (362.260 lei, 109.007 euro şi 8.074 USD).

Pe „podium” s-a clasat şi fosta preşedintă a ÎCCJ, judecătorul Livia – Doina Stanciu, care a raportat depozite bancare în sumă de 618.773 lei.

DEPOZITE BANCARE/PLASAMENTE DEŢINUTE DE JUDECĂTORII CCR

Un singur judecător CCR a acordat împrumuturi în nume personal

La capitolul „Plasamente, investiţii directe şi împrumuturi acordate”, doar judecătorul Iuliana – Laura Scântei a făcut menţiuni, ea declarând că a împrumutat în nume personal cu suma totală de 1.822.490 lei SPN IULIA SCANTEI SI ASOCIATII.

Tot ea a mai bifat la capitolul „Alte active producătoare de venituri nete, care însumate depăşesc echivalentul a 5.000 de euro pe an” suma de 600.000 lei provenind din „cedarea folosintei aporturilor proprii”.

Magistraţii se pot pensiona la cerere dacă au 25 de ani vechime

Articolul 82 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precizează că magistraţii se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani în funcție. Legea stipulează că pensia de serviciu obţinută va fi în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. În plus, legea menţionează că în cazul pensionării la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani cuantumul pensiei este micșorat cu 1% din baza de calcul menţionată anterior, pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în aceste funcții. Cu toate acestea, ţinând cont de cuantumul ridicat al pensiei de serviciu, foarte mulţi judecători şi procurori optează pentru pensionarea la cerere, imediat după împlinirea vechimii de cel puţin 25 de ani în funcție.

„Garanţii supremaţiei constituţiei”, doar judecători numiţi politic. Unii au activat în politică anterior numirii la CCR

Conform articolului 142 din Constituţie, CCR este garantul supremaţiei Constituţiei. Ea se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.

Deşi ar trebui să fie independentă politic faţă de orice altă autoritate publică, judecătorii Curţii Constituţionale sunt numiţi eminamente politic. Astfel, trei dintre judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de către Senat şi alţi trei de către Preşedintele României. De-a lungul anilor, mulţi dintre judecătorii CCR au activat anterior în politică, astfel că din acest motiv au existat critici şi totodată dubii privind „independenţa” acestora.

De subliniat că articolului 142 din Constituţie, prevede la aliniatul 5 că din trei în trei ani componenţa Curţii se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei.  .