Klaus Iohannis a promulgat legea care pune bazele educației privind schimbările climatice
Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat luni legea care pune bazele unei strategii privind educația pentru mediu și încurajează formarea de competențe de mediu în rândul elevilor, prin includerea acestora în domeniile de competențe ale curriculumului național pentru învățământul primar și gimnazial, informează Administrația Prezidențială printr-un comunicat de presă.
„Președintele României a promovat constant educația, protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice ca teme prioritare ale mandatelor sale. Pentru a genera politici publice și soluții concrete în aceste domenii, Președintele Klaus Iohannis a decis organizarea, la nivelul Administrației Prezidențiale, a unor formate diverse de lucru, unele mai ample, desfășurate pe parcursul mai multor ani, precum cele care s-au finalizat cu Proiectul România Educată, altele pe subiecte punctuale, precum grupul de lucru pe tema „Combaterea schimbărilor climatice: o abordare integrată, înființat la începutul anului 2022”, se arată în comunicat.
Totodată, începând cu anul 2021 funcționează la nivelul Palatului Cotroceni Grupul de lucru pe tema educației cu privire la schimbări climatice și mediu, care reunește reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ai Ministerului Educației, ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ai instituțiilor de învățământ, ai elevilor, ai profesorilor și ai părinților, precum și ai unor ONG-uri cu experiență relevantă.
Obiectivul principal al acestui grup de lucru este să contribuie la îmbunătățirea calității educației privind schimbările climatice și mediul, prin dezvoltarea unui program de educație pentru climă la nivel național. Tocmai de aceea, unul dintre criteriile principale avute în vedere pentru selectarea membrilor grupului l-a constituit experiența anterioară în elaborarea și implementarea unor proiecte educaționale în materie de schimbări climatice și mediu, potrivit Administrației Prezidențiale.
Grupul de lucru s-a reunit în mod constant pe parcursul anului 2021 pentru a aborda teme legate de infrastructură, formarea cadrelor didactice, aria curriculară, materialele didactice, instrumentele digitale pentru educația privind clima și activitățile educative în natură.
„Toate aceste elemente au fost sintetizate în raportul Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile, care va fi lansat marți, 11 ianuarie 2022, la Palatul Cotroceni, în dezbatere publică”, mai precizează Administrația Prezidențială.
Documentul vizează învățământul preuniversitar și lărgirea accesului la educația privind schimbările climatice și mediul și include o serie de propuneri și de măsuri concrete. Odată implementate, toate acestea vor crește expunerea elevilor la informații referitoare la factorii care duc la degradarea mediului și accelerează schimbările climatice. În același timp, s-a avut în vedere și componenta practică, asigurând astfel elevilor și contextul pentru a se implica, pe parcursul școlarizării, în activități aplicate de protecție a mediului înconjurător.
„Raportul Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile, care va fi lansat mâine în dezbatere publică, reprezintă un prim pas pentru a dezvolta concret această strategie”, se mai arată în comunicat.
În noiembrie 2021, președintele Klaus Iohannis a participat la summitul COP26 de la Glasgow privind schimbările climatice, unde a avut întâlniri cu mai mulți lideri politici, printre care președintele american Joe Biden, emisarul SUA pentru climă John Kerry și prințul Charles al Marii Britanii.
În alocuțiunea sa, șeful statului a subliniat că țara noastră are una dintre cele mai scăzute rate de emisii pe cap de locuitor din UE și a vorbit despre angajamentele României pentru a lupta cu schimbările climatice.
De asemenea, înainte de summit-ul Consiliului European din luna mai 2021, Klaus Iohannis sublinia în fața reporterilor că lupta împotriva schimbărilor climatice trebuie făcută în mod echitabil, astfel încât să nu fie afectate nici economiile statelor membre UE, nici cetățenii.