La Brăila, orașul campioanelor Diana Mocanu și Camelia Potec, Bazinul Olimpic e abandonat în stadiul de 95% din construcție

În orașul campioanelor olimpice la înot Diana Mocanu și Camelia Potec, a început în 2010 construirea unui Bazin Olimpic de Înot, proiect realizat de Ministerul Dezvoltării prin Compania Națională de Investiții (CNI), dar după ce construcția a fost realizată în procent de 95% lucrările s-au blocat, iar acum șantierul este abandonat.

Performanța obținută de David Popovici la Olimpiada de la Paris repune pe tapet faptul că tinerii realizează astfel de performanțe „pe cont propriu”, statul nefiind în stare să le asigure infrastructura necesară praticării sportului de performanță.

Cazul cel mai elocvent este la Brăila, orașul campioanelor olimpice la înot Diana Mocanu și Camelia Potec. Diana Mocanu a câștigat două medalii de aur la Olimpiada de la Sidney, din anul 2000, în probele de 100 și 200 de metri spate. La proba de 200 de metri spate, Diana Mocanu a obținut, în 2001, medalia de aur la Campionatul Mondial de la Fukuoka.

06:41, 19.11.2024 • ACTUALITATE

Explozie devastatoare într-un bloc din Brăila: doi soți în vârstă au fost răniți, zeci de persoane evacuate

Exclusiv

17:19, 03.11.2024 • POLITICĂ

Alexandru Popa: Primarii liberali din Brăila demonstrează că se pot accesa fonduri europene cu succes

Camelia Potec a obținut la Campionatele Europene din 1999, de la Istanbul, medaliile de aur la probele de 200 și 400 de metri liber, iar La Olimpiada de la Atena, din 2004, a cucerit medalia de aur la 200 metri liber. De-a lungul carierei a obținut 21 de medalii la competiții internaționale, una la Olimpiadă, trei la „Mondiale” și 17 la „Europene”, dintre care 4 de aur și 3 de argint.

După aceste performanțe, se vorbea de „școala de de înot” de la Brăila și bineînțeles că în orașul de pe malul Dunării tinerii inspirați de performanțele Dianei și Cameliei își doreau să practice acest sport, dar deși se vorbea de o „școală de înot” la Brăila nu exista un bazin de înot pe măsură.

Bazinul Olimpic de Înot de la Brăila, o poveste care a început frumos și s-a încheiat brusc, când lucrările erau finalizate în procent de 95%
Chiar din anul 2000, când Diana Mocanu era întâmpinată triumfal la Brăila după peformanțele de la Olimpiada de la Sidney se vorbea de construirea unui bazin olimpic de înot. Performanțele Cameliei Potec au menținut prioritatea proiectului, dar au mai trecut câțiva ani fără niciun pas concret.

În 2010, proiectul a fost conturat de administrația locală, dar s-a intrat în blocaj pentru că nu exista o sursă de finanțare. După cinci ani, pe 20 ianuarie 2015 a fost încheiat un acord între Ministerul Tineretului și Sportului și Ministerul Dezvoltării care avea ca obiectiv construirea Bazinului Olimpic de Înot de la Brăila, finanțarea fiind asigurată de Ministerul Dezvoltării, care derula contractul de construire a Bazinului Olimpic prin CNI.

În mai 2015, au început lucrările, realizate de firma Midanne Invest Grup SRL. O vreme lucrările au fost în grafic și stadiul construirii Bazinului Olimpic ajunsese la 95%, dar au apărut unele probleme financiare și firma de construcții a încetinit ritmul lucrărilor și la un moment dat le-a stopat. Construirea Bazinului Olimpic de Înot de la Brăila ar fi trebuit să se încheie în 2018, dar termenul nu a fost respectat.

Între timp, au apărut și alte probleme. Prin 2020, primarul Brăilei, Marian Dragomir, preciza că una dintre cauzele întârzierii este că după începerea lucrărilor, condițiile de omologare a bazinelor olimpice s-au modificat și tabela de rezultate și iluminatul din bazin au fost modificate conform noilor standarde.

În august 2021, contractul cu Midanne Invest Grup SRL a fost reziliat ministrul Dezvoltării de la vremea aceea, Cseke Attila, care în cursul unei vizite la Brăila a constatat că nu e nimeni pe șantierul Bazinului Olimpic. Cseke Attila le-a dat un ultimatum administratorilor Midanne Invest Group, cerându-le reluarea lucrărilor și cum nu a primit niciun răspuns contractul a fost reziliat.

Ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea a promis o evaluare și reluarea lucrărilor, dar de la acea promisiune a mai trecut un an…
În septembrie 2023, a sosit la Brăila și actualul ministru al Dezvoltării, Adrian Veștea, care a precizat că la CNI se face o evaluare a lucrărilor care mai trebuie realizate la Bazinul Olimpic de Înot:

„În urma rezilierii acestui contract, colegii mei de la CNI au derulat mai multe proceduri de achiziție. Valoarea care rămăsese pentru a putea fi contractat acest obiectiv era de aproximativ 8.300.000 lei. Înțeleg că nu a apărut nicio firmă interesată de a finaliza acest proiect.

Vedem cu toții că în ultimii doi ani de zile prețurile la materialele de construcție a crescut destul de mult. Probabil a apărut și uzura fizică a unor lucrări care nu au fost foarte bine conservate (…) În prezent este o expertiză care ne va prezenta o situație a lucrărilor existente la ora actuală”, declara pentru obiectivbr.ro ministrul Adrian Veștea în septembrie 2023.

Potrivit ministrului Dezvoltării, după evaluarea care trebuia să fie încheiată în octombrie 2023 urma să fie găsit un nou constructor dispus să continue lucrările la Bazinul Olimpic: „în luna octombrie, din discuțiile avute cu reprezentanții CNI se va finaliza această expertiză și vom avea noi indicatori tehnico-economici. Sperăm ca în urma acestei proceduri să reușim să avem un constructor care să poată finaliza acest obiectiv”.

A mai trecut aproape un an și situația este aceeași. Șantierul Bazinul Olimpic este pustiu, nicio firmă de construcții nu pare să își dorească contractul de finalizare a lucrărilor, iar între timp construcția Bazinului Olimpic, aflată în stadiul de 95%, devine ruină cu fiecare zi care trece.

În 2024, situația se „învârte” în „cerc vicios”. La licitațiile CNI nu vine nimeni, iar Primăria Brăila n-are bază legală ca să preia șantierul

La aproape un an de la declarațiile ministrului Dezvoltării, Adrian Veștea, situația nu și-a găsit o rezolvare. La licitațiile organizate de CNI nu se mai prezintă nicio firmă, din cauză că firma care ar continua lucrările ar trebui să își asume responsabilitatea și pentru garanția lucrărilor executate de Midanne Invest Group SRL.

Cum lucrările sunt în stadiul de 95%, o soluție ar fi preluarea Bazinului Olimpic de către Primăria Brăila, pentru finalizarea lucrărilor, dar nici acest lucru nu este posibil, pentru că nu există „baza legală”.

S-a intrat într-un „cerc vicios”, fapt constatat în aprilie 2024 și de Mihai Tudose, europarlamentar și liderul de facto al PSD Brăila:

„Acolo nu știu dacă toată lumea știe care e problema. Fosta firmă mai avea un capăt de executat, s-au blocat lucrurile acolo. Constructorul a terminat banii, au ieșit din contract, garanția s-a dus naibii fiindcă anumite componente sunt făcute acum 7-8 ani. Nimeni nu vrea să o preia că asta ar înseamna să preia și garanția la ce s-a executat înainte. Eu mai am de pus țigla pe casă și trebuie să îmi asum și fundația pe care a făcut-o altcineva acum 10 ani.

Nimeni nu vrea să preia asta indiferent de preț. Și când o predă trebuie să o predea cu garanție, dar nici CNI-ul nu își asumă garanția. Că pică mâine bazinul, Doamne ferește, cine își asumă? E un cerc vicios! (…) Noi am făcut tot ce se poate, adică autoritățile locale s-au arătat dispuse să își asume acest proiect.

Îl iau, îi mai fac o expertiză pe banii noștri, că e Consiliul Județean, că e Primăria, îmi asum garanția, numai să încheiem odată subiectul acesta. (…) Nu se poate legal fiindcă nu suntem parte contractantă. Așteptăm ca cineva de la CNI să găsească o soluție”

Și la Galați, în orașul campionului mondial la box, Lucian Bute, „Arena de Box” a fost demolată tot înainte de a fi construită
O poveste asemănătoare s-a întâmplat și la Galați, orașul campionului mondial de box Lucian Bute, care are în palmares 30 de victorii din 32 de meciuri, dintre care 24 prin KO.

După ce a devenit campion mondial Lucian Bute și-a înființat un Centru de Box la Căminul Cultural din comuna natală, Pechea, deși la Galați exista proiectul unei „Arene de Box”, o construcție dedicată înființării unui centru național de box.

Este vorba de „Arena de Box”, la care lucrările au început în 1989, când a fost construită structura metalică a ceea ce urma să fie un centru național de box, cu arenă, săli de antrenamente și spații pentru cazarea sportivilor. După 1990, Primăria Galați a vrut să preia construcția, dar Ministerul Tineretului și Sportului (MTS) a refuzat timp de 15 de ani să o cedeze municipalității.

După câțiva ani, când Lucian Bute devenea „cetățean de onoare al Galațiului” și își înființase deja Centrul de Box de la Pechea, MTS a acceptat să cedeze municipalității „Arena de Box”, dar era cam târziu, pentru că structurile metalice ruginite nu mai puteau fi folosite și au fost demolate. Acum, pe locul fostului centru național de box de la Galați a fost amenajat un scuar.

Aceeași soartă au avut-o și Bazinul Olimpic de Înot de la Galați, un bazin în aer liber construit în anii 80 lângă Sala Sporturilor și Stadionul „Dunărea”. La începutul anilor 90 a fost transformat într-un restaurant cu piscină, iar după acel episod s-a degradat și a fost închis. Prin 2014-2015 s-a încercat o reabilitare a bazinului de către CNI, dar și acele lucrări au fost abandonate.