La cât a scăzut vârsta la care copiii utilizează reţelele sociale. Avertismentul specialiştilor

Miniseria „Adolescence” de pe Netflix prezintă fără menajamente realitatea că vârsta la care copiii folosesc reţelele sociale este tot mai mică, iar timpul petrecut online zilnic este în creştere, părinţii fiind depăşiţi de ceea ce se întâmplă.

Limbajul digital, străin părinților

Aproape jumătate dintre copiii din România petrec peste şase ore în mediul digital, iar vârsta la care aceştia utilizează reţelele sociale a scăzut la cinci ani, potrivit unui studiu.

Studiul Salvați Copiii România (2025) arată că 48,3% dintre copii petrec peste 6 ore zilnic online, mai ales pe rețele sociale, unde resimt presiune și respingere. Deși social media le oferă validare, influența influencerilor este tot mai mare, iar copiii nu sunt pregătiți emoțional pentru hiper-stimulare și violența digitală, riscând să se simtă marginalizați.

Miniseria „Adolescence” de pe Netflix aduce în prim-plan o realitate pe care o știam cu toții, în care utilizarea problematică a rețelelor de socializare de către copii reprezintă un factor de risc în sănătatea mintală a adolescenților. Astfel, pot să apară manifestări precum lipsa concentrării, tulburările de somn, izolarea socială, scăderea stimei de sine, care devin, uneori prea târziu, motivele pentru care părinții apelează la specialiști în sănătatea mintală.

11:41, 21.04.2025 • SOCIAL

Labirint verde pentru cei mici, creat într-o comună din Dolj

21:46, 07.04.2025 • ACTUALITATE

Celebrul târg de Paște, în curând deschis în Capitală

Statisticile Salvați Copiii atenționează că un copil din trei, dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației, s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid.

Pe rețelele sociale, copiii pot ajunge în comunități toxice, în diverse grupuri extremiste sau pe paginile influencerilor iresponsabili, unde părinții nu sunt, iar copiii sunt transformați în pradă ușoară și au iluzia apartenenței la grup.

Limbajul digital, străin părinților, devine un limbaj al suferinței copiilor: de exemplu, emoji-uri precum broasca, dinamita sau inima neagră sunt doar aparent inofensive, promovând și cultivând forme de radicalizare, misoginie sau idei suicidare.

„Recunosc, nu mă pricep la aplicațiile astea. Nu știu exact ce face fiica-mea acolo, cu cine vorbește, ce face. Văd că iese câteodată din cameră nervoasă, dar nu zice nimic, nu știu cum s-o ajut”, spune Anca, părinte în vârstă de 42 de ani

Datele recente despre conduita digitală a copiilor

• În 2025, intervalul de vârstă în care utilizarea rețelelor sociale devine semnificativă este de 5-10 ani, în condițiile în care, în 2019, aceasta era de 9 ani, iar în studiul din 2021, vârsta medie la care copiii utilizau rețelele sociale era de 8,2 ani.
• Doi din cinci copii spun că au fost jigniți sau au primit mesaje supărătoare pe internet, în creștere comparativ cu 2021 și 2024, arată cel mai recent studiu realizat în rândul copiilor, din 2025.
• 48,3% dintre copii petrec peste 6 ore pe zi online, majoritatea acestui timp fiind dedicat rețelelor sociale.
• Un copil din trei, dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației în 2020 – 2021, s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid.
• În 2023, adolescenții semnalează deja că rețelele sociale îi ajută să își confirme valorile și interesele, iar influența creatorilor de conținut și a influencerilor devine tot mai pronunțată.
• Între 66% și 84% dintre copii au postat conținut online în ultimul an, iar cei mai puțini au fost cei care au făcut acest lucru pe rețelele sociale (66%), urmați de cei care au postat într-un joc online (69%), în mesageria privată (81%) și în cadrul unui grup sau forum (84%).
• Riscul cel mai mare de transmitere a informațiilor personale este prin mesageria privată, unde fetele au afirmat că au făcut acest lucru într-o măsură semnificativ mai ridicată decât băieții (86% vs 72%), arată datele celei mai recente cercetări realizate de Organizația Salvați Copiii România, în 2023, “Conduita tinerilor pe rețelele de socializare”.
• Un procent semnificativ de părinți (75%) declară că cea mai mare îngrijorare a lor legată de utilizarea internetului de către copii este expunerea acestora la conținut nepotrivit pe internet sau de posibilitatea ca aceștia să fie contactați online de persoane pe care nu le cunosc în viața reală (70%).
• În plus, 59% dintre părinți se tem că copiii lor ar putea fi victime ale infracțiunilor pe internet. Aceste cifre arată o conștientizare crescută a riscurilor online și subliniază nevoia de strategii eficiente pentru protecția copiilor în mediul digital.
• 32% dintre părinți afirmă ca fiul / fiica lor utilizează TikTok, 21% Instagram, 19% Facebook și 17% Snapchat.

Copiii sunt activi pe social media, dar rămân nevăzuți acolo unde contează cu adevărat, fiind presați să îndeplinească standarde nerealiste și să caute validare constantă.

„Chiar și atunci când eram singur în cameră, mă simțeam de parcă toți se uitau la mine și râdeau, îmi intrase în piele… nu mai eram eu, doar ceva urât, ce ziceau ei despre mine. Nu știe nimeni cât doare…”, spune Mirela, în vârstă de 17 ani

Folosirea rețelelor de socializare la vârste fragede afectează psihicul copiilor, generând o imagine de sine instabilă și anxietate, deoarece validarea online este superficială și condiționată de aprecierea altora. Fără o educație emoțională corespunzătoare din partea părinților sau a profesorilor, adolescenții riscă să-și piardă identitatea și să se lase influențați de normele impuse de platformele online și influencerii. Aceștia au nevoie de părinți disponibili afectiv și fizic pentru a construi o imagine de sine autentică și stabilă.

Ce recomandă părinților psihologii Salvați Copiii:

• Să construiască relații de atașament sigure, unde copilul să se simtă văzut, auzit, acceptat.
• Să fie modele de reglare emoțională, pentru că copiii învață mai mult din cine suntem decât din ce le spunem.
• Să fie curioși, să adreseze întrebări simple, nu acuzatoare: „Ce mai e nou în social media?”, „Ce înseamnă acest emoji?”, „Cum te simți când vezi astfel de postări?”
• Să se uite, cu blândețe, la propria copilărie, pentru că felul în care au fost tratați și iubiți influențează felul în care își tratează și iubesc propriii copii.