La proba de Logică elevii s-au confruntat cu paradoxul instalatorului: când profesorii nu au logică, prin ce robinet “curge” răspunsul corect?

Astăzi, elevii care au participat la simularea națională pentru examenul de bacalaureat, la proba “Logică, argumentare și comunicare”, au avut de stabilit la punctul 3 de la subiectul I un raport logic de ordonare între două elemente, cerința specificând că există un singur răspuns corect.

Cei care au fost însărcinați cu alegerea și redactarea subiectelor pentru simularea examenului de Bacalaureat, la proba “ Logică, argumentare și comunicare”, care a avut loc astăzi, ar fi trebuit să posede un raționament logic cel puțin egal, dacă nu superior, elevilor pe care îi evaluează cu ajutorul acestor subiecte.

Din păcate, nu este cazul, logica profesorilor având lacune serioase, după cum o demonstrează formularea întrebării numărul 3 de la subiectul I:

“ Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

3. Se stabilește un raport logic de ordonare între termenii:

a. operă literară lirică și operă literară

b. poezie medievală și poezie contemporană

c. curs de topologie și profesor de topologie

d. urs și pește răpitor ”

Folosind raționamentul logic învățat în școală, orice elev își va da ușor seama că acest subiect are două răspunsuri corecte, putându-se stabili rapoarte logice de ordonare atât între ”opera literară” și ”opera literară lirică” de la punctul a, cât și între ”curs de topologie” și ”profesor de topologie” de la punctul c.

Modul în care a fost formulată cerința de rezolvare a subiectului stipulează însă că există o singură variantă corectă de răspuns. Ca atare, elevii sunt puși în situația paradoxala de a alege un singur răspuns bun din cele două variante de răspuns corect. Obținerea sau nu a punctajului la aceasta întrebare depinde doar de viziunea celor care au întocmit atât subiectele, cât și foaia-ghid cu rezolvarea corectă la fiecare subiect. Dacă ei au considerat că singurul răspuns corect este, de exemplu, varianta a, iar elevul a încercuit pe foaia de examen varianta c, atunci cel din urmă nu primește punctajul acordat rezolvării “corecte” a acestui subiect.

Același lucru se întâmplă și dacă profesorii au indicat varianta c ca fiind răspunsul corect, iar elevul a avut ghinionul să aleagă, în această loterie a subiectelor, varianta a. Uite așa, tocmai la un examen de logică, aceasta este dată uitării, fiind înlocuită de un joc al hazardului. În fond, niciun elev, oricât de multă logică ar fi învățat în școală, nu este în stare să ghicească ce este în mintea profesorului.

Pentru cei care doresc explicația pentru care, în mod normal, subiectul ar avea nu unul, ci două răspunsuri corecte, iată care este aceasta:

Răspunsul corect de la punctul a (opera literară lirică și opera literară)

 Există un raport logic de ordonare între cele două, în sensul că opera literară lirică poate fi considerată o subcategorie a operei literare. Cu toate acestea, este important să reținem că nu există o ierarhie intrinsecă între cele două și că ambele forme literare pot fi valoroase și importante în propriul lor drept.

Răspunsul corect de la punctul c (curs de topologie și profesor de topologie)  Există un raport logic de ordonare între cele două, în sensul că un profesor de topologie poate fi considerat un nivel superior în raport cu un curs de topologie. Profesorul de topologie are o expertiză mai mare în domeniul topologiei și este responsabil pentru evaluarea și îndrumarea studenților în ceea ce privește acest subiect, ceea ce îi conferă un nivel superior în această ierarhie.