La Tecuci au fost descoperite 20.000 de monede de la 1600, falsificate la „Bănăria” din Cetatea Sucevei
O echipă de muncitori din Tecuci, care săpau un șanț pentru racordarea unei locuințe la canalizare, au descoperit o comoară ce părea de foarte mare valoare, pentru că era vorba de un oală din ceramică în care erau peste 20.000 de monede din perioada Evului Mediu.
Au fost chemați arheologii de la Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci, care au scos vasul de ceramică cu mare grijă, au studiat „comoara” și au stabilit că este vorba de monede suedeze și ale Ducatului de Brandenburg care au circulat în Principatul Moldovei pe la 1600, dar și că monedele sunt cel mai probabil imitații ale monedelor care circulau la vremea aceea.
Confirmarea că sunt monede falsificate a venit de la specialiștii de la Muzeul Naţional al Bucovinei, care au declarat pentru presa locală că monedele suedeze și ale Ducatului de Brandenburg sunt din alamă și au fost realizate la „Bănăria” de la Cetatea de Scaun de la Suceava în perioada domnitorului Eustratie Dabija (1661-1665).
Falsuri din bronz spoit cu argint
Potrivit lui Emil Ursu, directorul Muzeului Naţional al Bucovinei, în Evul Mediu falsificarea monedelor banilor era o operațiune la care domnitorii recurgeau destul de des, în special în perioadele în care erau posibile conflicte armate și era nevoie de sume mari de bani pentru pentru înarmarea oștenilor și pentru campaniile de război. De obicei, banii erau falsificați prin confecționarea unor matrițe.
„Polonezii, ungurii, belgienii făceau monede de argint. La noi le făceau din bronz, le spoiau cu argint și le introduceau în circulație ca fiind de argint. În zona noastră nu s-au găst foarte multe pentru că de aici plecau. Unele erau făcute atât de bine, că nici nu-ți dădeai seama că erau falsificate”, a explicat directorul Muzeului Național al Bucovinei.
Monede medievale falsificate au fost descoperite la Ceteatea de Scaun şi la Curtea Domnească din Suceava, dar în cantităţi mici, așa că se poate spune că cele 20.000 de monede false descoperite la Tecuci puteau fi o „comoară” pe la 1600, când era mai greu să se stabilească dacă sunt false sau adevărate.