Lacu Sărat, invadat de „mătasea broaștei”. A scăzut salinitatea după alimentarea cu apă dulce din Dunăre?

Un fenomen ciudat s-a produs în ultimele zile la stațiunea Lacu Sărat, de lângă Brăila, suprafața lacului, renumit pentru calitățile tămăduitoare ale nămolului sapropelic și a apei minerale, fiind invadată de „mătasea broaștei”, specifică bălților cu apă dulce.

S-a dat alerta printre miile de români care în fiecare sezon estival vin la stațiunea balneo-climaterică Lacu Sărat pentru a-și trata afecțiunile reumatismale, respiratorii sau endocrine, după ce pe rețele de socializare au apărut imagini cu suprafața Lacului Sărat invadată de „mătasea broaștei”.

Fenomenul s-a produs după ce în zonă au fost primele zile cu temperaturi de vară. „Zile de vară, la Lacu Sărat, cu mătasea broaștei…”, a scris Daniela Rodica, care a postat fotografii în care abia se văd câteva „oglinzi” de luciu de apă neacoperit de alge.

De obicei, culorile Lacului Sărat sunt dominate de albul sării care se depune pe maluri în perioadele în care nivelul apei este scăzut și o nuanță de cafeniu, care provine de la nămolul sapropelic.

Pe 9 aprilie 2024, așadar în urmă cu o lună și jumătate, din fotografiile realizate la Lacu Sărat se observă că malurile erau albe, fiind acoperite de un strat destul de gros de sare. Între timp, în zona Brăilei au fost câteva precipitații, dar nu foarte abundente și au crescut temperaturile la maxime de peste 25 de grade.

Sunt afectate calitățile nămolului sapropelic? Administratorul stațiunii Lacu Sărat susține că nu este niciun pericol

Evident, principala îngrijorare este în legătură cu calitatea nămolului sapropelic și a apei sulfuroase din lac, care ar putea fi în scădere din moment ce pe suprafața apei a apărut „mătasea broaștei”, specifică bălților de apă dulce.

Administratorii stațiunii Lacu Sărat susțin că nu există niciun risc ca algele care au invadat suprafața apei să afecteze calitățile apei și nămolului. Stațiunea este administrată de peste douăzeci de ani de „Unita Turism Holding”. Directorul Unita Turism Brăila, Sorin Boșneag, susține că nu este o premieră, că și în urmă cu trei ani a mai apărut „mătasea broaștei” pe suprafața lacului și cum atunci algele au dispărut după câteva zile, probabil că același lucru se va întâmpla și acum.

„A mai apărut și acum vreo trei ani dar nu a durat foarte mult. De fapt, se poate vedea că și de data aceasta a început deja să se retragă. În circa o săptămână o să dispară de pe toată suprafața lacului”, a declarat Sorin Boșneag pentru „obiectivbr.ro”. Potrivit acestuia, analizele efectuate sistematic de Unita Turism „nu indică probleme”, iar în luna iunie vor veni și specialiștii în balneologie să analizeze compoziția apei și nămolului: „în luna iunie vor veni și cei de la Institutul Național de Balneologie să facă un set complex de analize și vom vedea atunci ce rezultate vor fi. Mai mult ca sigur, totul va fi în limite normale, la fel cum s-a întâmplat și în anii trecuți”.

Seceta din ultimii ani a impus alimentarea „Lacului Sărat” cu „apă dulce”, din Dunăre

Este posibil ca apariția algelor caracteristice lacurilor de apă dulce să aibă legătură cu faptul că în ultimii ani Lacul Sărat a fost alimentat cu apă din  Dunăre. Din cauza secetei pedologice care afectează zona, în ultimii ani nivelul apei a scăzut foarte mult.

În 2023, au fost unele controverse în legătură cu această operațiune, de alimentare a „Lacului Sărat” cu „apă dulce”, dar după ce specialiștii de la Institutul Național de Balneologie și-au dat aprobarea, lacul a fost alimentat cu apă din Dunăre.

Lacu Sărat este format din două lacuri, „Lacu Sărat 1” și „Lacu Sărat 2”, între care există o comunicație, închisă cu un stăvilar. „Lacu Sărat 2” este cel principal. În primele 6 luni ale lui 2023, cu ajutorul ANIF Brăila a fost pompată în „Lacu Sărat 1” și din acesta în „Lacu Sărat 2” o cantitate de 400.000 de metri cubi de apă dulce din Dunăre. În iulie 2023, a fost pompată o altă cantitate de apă din Dunăre în „Lacu Sărat 1”, pentru ca administratorii să introducă în lacul principal numai cantitatea de apă strict necesară.

O astfel de operațiune a mai fost realizată în 2019, când Lacu Sărat a fost alimentat cu 500.000 de mc de apă din Dunăre.

Ar putea fi un indiciu faptul că „mătasea broaștei” a apărut pe luciul apei din lac în urmă cu trei ani, după ce în 2019 lacul a fost alimentat cu 500.000 mc de apă din Dunăre, dar și în acest an, după ce în 2023 a fost pompată în lac o cantitate de peste 400.000 mc de apă dulce.

Stațiunea a devenit celebră încă din 1879 datorită calităților tămăduitoare ale nămolului sapropelic

Lacu Sărat, stațiune balneoclimaterică asaltată de turiști încă de la 1879, este cea mai cunoscută dintre stațiunile din Bărăgan, alături de Amara și Balta Albă fiind renumită pentru calitatea nămolului sapropelic. Lacul are o adâncime de 1,5 m şi o suprafaţă de 1,72 km pătraţi.

Potrivit specialiștilor Institutului Național de Balneologie, Recuperare și Medicină Fizică, „principalii factori naturali de cură ai stațiunii sunt:- apa sulfatată, clorurosodică, magneziană a lacului cu un grad ridicat de mineralizare de peste 80g/l, nămolul sapropelic cu un grad ridicat de hidrogen sulfurat, bogat în substanțe minerale (40%) și organice (30%) și climatul excitant de stepă”.

În 2021, Lacu Sărat a fost reatestată ca stațiune balneoclimaterică. Potrivit Referatului de reevaluare si reatestare a factorilor terapeutici naturali întocmit de Institutul Național de Recuperare Medicină Fizică și Balneoclimatologie cu nr. 9549/2018, apa salină și nămolul sapropelic din Lacul Sărat sunt recomandate pentru afecţiuni reumatismale degenerative cronice, artroze ale coloanei vertebrale, şold, genunchi, mâini și picioare, afecţiuni reumatismale inflamatorii cronice stabilizate biologic, artrită reumatoidă, spondilită anchilozantă, artrită psoriazică, afecţiuni neurologice cronice  periferice (leziuni de nervi periferici), afecţiuni post-traumatice ale aparatului locomotor și afecţiuni ginecologice cronice.

Terapiile realizate în bazele de tratament includ hidroterapie, împachetări cu nămol, electroterapie, magnetodiaflux, băi galvanice, kinetoterapie, masoterapie și tratamente medicale complementare, acupunctură, reflexoterapie și infiltrații.

Credit foto: FB/ Daniela Rodica, Gina Bahor