Lacul care reapare în Munții Apuseni

În urmă cu mai bine de un deceniu, Lacul Leșu din Munții Apuseni a secat. Vreme de 50 de ani la respectiva lucrare hidrotehnică nu au fost făcute niciun fel de lucrări de întreținere. Acum a fost decisă reamenajarea complexului într-un timp record.

Administrația Bazinală de Apă (ABA) Crișuri a confirmat miercuri că licitația publică pentru refacerea complexului hidrotehnic Lacul Leșu s-a finalizat. Contractul urmează să fie semnat în zilele următoare. Reabilitarea barajului va costa 98,9 milioane de lei (fără TVA), iar termenul de execuție este extrem de ambițios: mai 2025 – iunie 2026. Adică doar un an pentru lucrări de o mare amploare.

„Finalizarea acestei proceduri în mai puțin de 30 de zile este rezultatul muncii profesioniste și dedicate a echipei A.B.A. Crișuri. Le mulțumesc colegilor pentru seriozitate, dar și tuturor miniștrilor și oamenilor de stat care au susținut acest proiect și au înțeles importanța lui pentru siguranța și dezvoltarea durabilă a zonei montane din județul Bihor”, a transmis Pásztor Sándor, directorul instituției.

La un pas de a pierde finanțarea

Proiectul era în pericol să fie abandonat din cauza riscului de nerespectare a termenelor asumate prin PNRR, ceea ce ar fi dus la pierderea fondurilor europene. Guvernul analizase deja și posibilitatea de a redirecționa banii către investiții în domeniul apărării, în contextul geopolitic tensionat.

Totuși, se pare că ABA Crișuri a oferit garanții suficiente că lucrările vor fi finalizate la timp, iar autoritățile de la București au decis să mențină investiția în planul de redresare, alături de alte baraje importante din vestul țării.

Barajul Leșu, aflat în inima Munților Apuseni, este una dintre cele mai mari acumulări hidrotehnice din județul Bihor, construit între anii 1969-1973. Deși a fost gândit ca o acumulare cu rol multiplu — protecție împotriva inundațiilor, alimentare cu apă, piscicultură și energie electrică — în ultimul deceniu a fost inutilizabil. În anul 2015 lacul a fost golit din cauza infiltrațiilor periculoase care apăruseră.

Un lac cu roluri multiple

Lucrările de reabilitare contractate includ repararea zonelor afectate și aplicarea unei folii speciale anti-infiltrație; modernizarea sistemelor de control și alarmare și reabilitarea drumului de coronament, a căilor de acces și a iluminatului public. De asemenea, este prevăzută montarea de insule plutitoare pentru colectarea deșeurilor de pe apă, instalarea de aparatură de monitorizare și dotarea cu panouri fotovoltaice pentru asigurarea independenței energetice.

Barajul Leșu deservește direct și indirect mai multe localități importante din zona montană a Bihorului: Remeți, Munteni, Bulz, Bratca și Bălnaca. Fără apă din acest lac, comunitățile au fost nevoite să se bazeze pe surse alternative, nesigure sau ineficiente.

Mai mult, acumularea este vitală pentru prevenirea inundațiilor, având o capacitate de peste 28 milioane metri cubi și o suprafață de aproximativ 150 de hectare. Este un colos tăcut care, odată repus în funcțiune, poate schimba radical viitorul regiunii.

O piesă dintr-un puzzle uriaș

Contractul a fost câștigat de o asociere formată din cinci firme, în frunte cu Socot SA din Târgu Mureș — una dintre cele mai experimentate companii în construcții hidrotehnice din România. Alături de ea se află Aquaproiect SA, Controlsoft Automatizare SRL, Electric Light Expert și Carpi Tech, fiecare aducând expertiză în zonele tehnice ale proiectului.

Proiectul de la Leșu face parte dintr-un efort național, prin care România își propune să modernizeze cel puțin 40 de baraje până în 2026, cu fonduri europene de peste 280 milioane euro. Din păcate, nu toate au același noroc: barajul Siriu, spre exemplu, a pierdut finanțarea după ce nicio firmă nu a depus o ofertă la licitație.

În paralel, România are în derulare și o nouă Strategie națională pentru reducerea riscurilor de dezastre, care prevede investiții totale de 15,4 miliarde euro până în 2035 pentru infrastructura de apărare împotriva inundațiilor.