„Anumiți oameni implicați în criminalitate preferă să stea un timp în pușcărie”: Laura Codruța Kovesi, interviu pentru Al Jazeera (VIDEO)

Procurorul  șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a acordat un interviu postului de televiziune Al Jazeera, cu privire la rolul EPPO și la provocările pe care le are în calitate de procuror în cadrul noii instituții create.

În cadrul interviului, Kovesi a evidențiat scopul creării EPPO, infracțiunile investigate de acest parchet, dar și problemele legate de buget. Laura Codruța Kovesi speră ca instituția să devină independentă, puternică și să nu fie doar o instituție printe celelalte instituții UE. Întrebată despre relația cu România, Kovesi a amintit decizia CEDO referitoare la demiterea sa din fruntea DNA. De asemenea s-a mai evidențiat faptul că criminalitatea financiară a devenit o problemă din ce în ce mai mare pentru guvernele din toată lumea.

Aceasta reprezintă o amenințare serioasă pentru economia internațională. Uniunea Europeană este o piață comună de 27 de state, căreia i-a luat 25 de ani să creeze funcția de procuror general al UE. Responsabilitatea sa este de a investiga pe cei care comit infracțiuni împotriva intereselor economice ale UE, potrivit stiripesurse.ro..

Aljazeera: A fost o surpriză faptul că a durat 25 de ani ca efectiv să se pună în practică mandatul de procuror european. De ce credeți ca a durat atât?

Laura Kovesi: Motivul este faptul că a fost nevoie de o negociere între statele membre, pentru că până la urma vorbim despre 22 de state cu sisteme juridice diferite și a fost foarte greu să armonizăm legislația.

Dar până la urmă este vorba de a treia economie a lumii, care sunt problemele ce au trebuit să fie depășite? Frauda probabil că a fost una dintre principalele probleme.

Da, pentru că investigăm frauda ce implică fondurile europene și frauda transfrontalieră cu o valoare mai mare de 10.000 de euro. Estimăm că se pierd mai mult de 50 de miliarde de euro din TVA în întreaga UE. Ceea ce înseamnă că este nevoie de această funcție.

Dar de ce a durat atât de mult? Într-adevăr este vorba de 25 de state care ar fi trebuit să aibă un interes comun. A fost vorba totuși, de un motiv politic?

Sunt procuror, este dificil pentru mine să comentez ce se întamplă în domeniul politicii. Important este că s-a rezolvat.

Ați lucrat ca procuror în România, corupția în domeniul public rămâne încă ridicată. România este pe locul 19 în UE și pe locul 69 global, din punct de vedere al indexului corupției, nu este o statistică tocmai bună.

Sunt aici ca să vorbesc în calitate de procuror general al UE, dar când este vorba de anumite state membre, nu este important să vorbim despre cine ajunge după gratii. Prevenția este de asemenea, foarte importantă. Când vorbim despre corupție trebuie să spunem că sunt două domenii importante: prevenția și investigarea. De aceea prefer să vorbesc despre activitatea mea de procuror al UE.

Da, dar una dintre atribuții va fi să aveți de-a face cu guvernul din România, guvern care chiar v-a concediat. Cum credeți că vă veți descurca?

Am făcut o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), iar decizia a fost că au încălcat drepturile omului cu privire la felul în care m-au concediat.

Ați menționat inainte care sunt principalele probleme, ceea ce urmăriți să combateți, dar vorbiți-mi despre alte scopuri ale cabinetului procurorului UE.

Este important pentru noi să arătăm coeziune, mai ales că ne asemănăm cumva cu o procuratură federală. O altă problemă este faptul că nu toate statele au aderat la biroul procuraturii generale al UE, deci trebuie să găsim abordări diferite pentru fiecare stat în parte.

Deseori a fost acuzat faptul că în UE există foarte multă birocrație. Cu toate acestea, credeți că aveți toate pârghiile pentru a scoate la iveală infracțiunile financiare?

Suntem o structură foarte flexibilă, de aceea avem abilitatea de a investiga infracțiunile de natură financiară din UE. Avem acces direct la informațiile din cele 22 de state. Vă dau un exemplu. Avem o investigație transfrontalieră. Am reușit să facem percheziții și să înghețăm conturile foarte rapid. Ceea ce înainte ne-ar fi luat luni, acum ne-a luat săptămâni. Dacă nu ar fi existat biroul procuraturii europene nu am fi reușit să facem acest lucru.

Comisia Europeană v-a blocat posibilitățile de a angaja persoanele de care spuneți că ați fi avut nevoie să vă ajute în ceea ce v-ați propus. Deci puteți totuși să faceți ceea ce v-ați propus?

O altă problemă este bugetul, pentru că este important să ne întrebăm: Vrem o instituție care să facă ceea ce și-a propus sau vrem să creăm o altă instituție doar ca să spunem că am creat una. De aceea am cerut Comisiei Europene să ne mărească bugetul. Am primit o sumă în jurul cifrei de 45 de milioane de euro, dar am fi avut nevoie de mai mult. În acest context nu am reușit să angajăm toate persoanele pe care le-am dorit. Astfel a trebuit să returnăm căteva milioane de euro către CE. Eu aș fi preferat să angajăm oameni în loc să dăm bani pe flori sau alte lucruri de genul. Ca să fim eficienți ne trebuie mai mulți angajați pentru că, deși avem sisteme electronice performante, ne trebuie și factorul uman care să le opereze și pentru a ne ajuta să recuperăm prejudiciile.

Vorbiți-mi despre tipurile de infracționalitate pe care le-ați întâlnit.

Cele mai multe cazuri le avem legate de fraudarea TVA-ului, cazuri care implică un prejudiciu mare și care se desfășoară în mai multe state europene, concomitent.

Sunteți interesată să urmăriți banii pe lanțul infracționalității sau sunteți mulțumită să opriți criminalitatea mică?

Am observat că anumiți oameni implicați în criminalitate preferă să stea un timp în pușcărie decât să piardă banii, dar cu ajutorul EPPO putem să ne ocupăm de structurile criminale per ansamblu.

Va veni ca o surpriză pentru multă lume, dar vreau să vă întreb cum de organizațiile criminale au acces la fondurile europene?

Răspunsul este foarte simplu. Nu exista EPPO. Din această cauză procurorii sau poliția nu se puteau focusa decât pe infracțiunile care aveau loc în propriile state. Vă dau un exemplu. Am deschis o investigație în nouă state membre, procurorii care investigau anumite infracțiuni au luat legătura imediat cu procurorii din alte state să vadă dacă există o legătură între ceea ce investigau ei și ceilalți și au observat că există o legătură. De asemenea, ne ajută foarte mult că dispunem de managementul electronic al cazurilor, care ne ajută să facem legătura între diferite infracțiuni. Acum, pentru prima dată, datorită existenței EPPO, care este o organizație suprastatală, avem posibilitatea să consolidăm cazurile din diferite state membre.

Considerați că fondurile europene au fost fraudate de către organizații criminale tocmai pentru că nu a existat EPPO până acum?

Este foarte greu de spus, totuși ce pot să zic este că era foarte dificil inainte să fie investigate infracțiunile transfrontaliere. Erau viteze diferite în țări diferite și priorități diferite. Ca exemplu, fraudarea banilor europeni nu era importantă în anumite țări, ceea ce s-a schimbat odată cu apariția EPPO.

Pandemia a adus o nouă provocare cu ea și pachetele de ajutor financiar vor ajunge foarte repede în anumite țări, dar acest lucru dezvoltă și un risc pentru că vor fi mai puține verificări. Ce veți face în acest caz?

În primul rand vom avea nevoie de un buget mai mare pentru că este greu de apărat o sumă de 800 de miliarde de euro cu un buget de 45 de milioane de euro. Cu toate acestea, am reușit să instrumentăm câteva cazuri legate de pandemie, ca de exemplu, un caz din Italia unde am informat autoritățile italiene despre o fraudă de 11 milioane de euro.

Vorbim totuși despre o fraudă cu consecințe foarte grave. Nu era normal ca auroritățile italiene să rezolve singure acest caz?

Deși Italia este un membru foarte important al EPPO și UE și am stabilit legături cu procuratura italiană, trebuie să înțelegem că grupările de crimă organizată nu mai sunt doar naționale.

Vreau să te întreb dacă nu cumva UE te folosește ca o pârghie politică. În sensul că au creat această funcție, dar nu îți dau bugetul necesar. Nu cumva au vrut doar să bifeze acest lucru?

După primele trei luni am deschis investigații care au demonstrat fraudarea a 4,5 miliarde de euro din bugetul UE. Treaba mea ca procuror general este să explic de ce avem nevoie de acest buget, dar până la urmă politicienii decid dacă vor o instituție puternică sau doar o altă instituție în UE. Dar în general nu vreau să comentez ce spun politicienii pentru că noi ca procurori trebuie să ne comportăm profesionist la nivel tehnic, dar cum am mai zis, ei trebuie să decidă dacă vor o instituție independentă și puternică sau nu.

Totuși care considerați că este viitorul EPPO?

În mandatul meu sper ca EPPO să devină puternic și independent, dar cel mai important este să câștigăm încrederea oamenilor.

Dacă acesta este cazul, de ce există câteva țări care nu fac parte din EPPO. Ați vrea să le vedeți la un moment dat în cadrul organizației?

Până la urmă este o decizie politică, dar în viitor sper să colaborăm cu colegii din aceste țări în cadrul EPPO. Poate activitatea noastră îi va convinge să se înscrie în organizație.

Ministrul justiției din Ungaria spune că este o chestiune de suveranitate. Este clar că deranjați anumiți oameni.

Cum am spus EPPO este o organizație suprastatală, nu există nicio obligație ca să aderi la ea, dar dacă statele aderă, sper să faca tot posibilul pentru a fi eficientă. Deci nu pot să comentez ce a spus ministrul justiției din Ungaria.

Laura Kovesi, mulțumesc pentru interviul acordat.

Mulțumesc și eu.