Le Figaro, articol usturător: „Sfârșitul jalnic al domniei lui Iohannis”

România se află într-o perioadă de criză politică profundă, iar președintele Klaus Iohannis, al cărui mandat a fost prelungit după anularea alegerilor prezidențiale, este văzut de mulți drept principalul vinovat pentru situația în care se află țara.

Într-un articol apărut în Le Figaro, acesta a fost catalogat drept „un rege leneș”, acuzat că a ales să petreacă mai mult timp în confortul orașului său natal, Sibiu, și pe drumuri internaționale costisitoare, în loc să își asume responsabilitățile față de cetățenii români.

Pe 6 decembrie, justiția a anulat turul doi al alegerilor prezidențiale, invocând suspiciuni de ingerință rusă. Această decizie a dus la prelungirea mandatului lui Iohannis, iar România a fost lăsată într-o stare de incertitudine politică. În loc să ofere claritate, președintele a rămas tăcut, iar organizarea unui nou scrutin a fost amânată, lăsându-l pe Iohannis să își continue mandatul în mod nelegitim.

„Regele leneș” și criza politică din România

11:36, 24.12.2024 • POLITICĂ

Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a Legii care permite Guvernului să emită ordonanțe pe durata vacanței parlamentare

21:33, 23.12.2024 • POLITICĂ

Cabinetul Ciolacu II a depus jurământul la Palatul Cotroceni (VIDEO)

La 65 de ani, Klaus Iohannis este văzut de mulți români drept un lider distant și indiferent față de nevoile țării sale. După două mandate în fruntea României, Iohannis este acuzat de pasivitate și de o atitudine de „rege leneș” care își prelungește puterea din comoditate. Criticii săi afirmă că președintele petrece mai mult timp în Sibiu sau în deplasări externe costisitoare, decât în biroul prezidențial, în timp ce crizele interne se adâncesc.

„România este condusă de un președinte ilegitim care și-a prelungit mandatul pe termen nelimitat, din proprie inițiativă, ca un dictator african”, a declarat furios Sebastian Zachmann, editorialist la Prima TV. Este greu de contestat că Iohannis a devenit simbolul unui sistem în care puterea este folosită mai degrabă pentru confort personal decât pentru a răspunde nevoilor țării.

Un mandat „prelungit” fără justificări clare

Iohannis a căutat să își apere mandatul printr-un mesaj de penitență adresat cetățenilor cu ocazia Zilei Naționale, în care a cerut iertare pentru greșelile din timpul celor două mandate. „Vă cer iertare, pentru că de-a lungul anilor am luat decizii care v-au nemulțumit și pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient”, a spus Iohannis. Însă acest „mea culpa” nu a reușit să-l absolve de responsabilitatea pentru criza politică profundă în care se află România, o țară care a fost lăsată fără un lider clar în urma anulării alegerilor.

În plus, când candidatul de extremă dreapta, Călin Georgescu, a ajuns în turul doi al alegerilor, Iohannis s-a limitat la câteva scuze de-a lungul unui mandat în care mulți români au simțit că președintele nu a fost capabil să răspundă la așteptările lor. „Mea culpa” venit mult prea târziu nu poate șterge mizeria lăsată în urmă.

Furia publicului și eșecul educațional

Un alt punct de fricțiune major este eșecul sistemului educațional sub conducerea lui Iohannis. Deși a promis că va face educația o prioritate, realitatea este cu totul diferită. Aproape un sfert de milion de copii au abandonat școala în timpul celor două mandate ale sale, iar școlile publice din România au înregistrat cele mai slabe performanțe la testele internaționale. În acest context, Raluca Pantazi, redactor-șef al Edupedu.ro, i-a reamintit președintelui faptul că în mandatul său, „un sfert de milion de copii au fost lăsați în afacerea școlii”, subliniind declinul în educație pe care l-a trăit România în ultimii ani.

„Cum să vă ierte poporul, domnule președinte, când ați lăsat un sfert de milion de copii în afacerea școlii?”, întreabă retoric Pantazi, ridicând o întrebare care îl pune pe Iohannis în fața unui eșec greu de trecut cu vederea.

Izolarea și greșelile internaționale

În ceea ce privește politica externă, Klaus Iohannis a comis o greșeală strategică prin candidatura sa la funcția de secretar general al NATO, într-o competiție deja câștigată de fostul prim-ministru olandez Mark Rutte. Această mișcare, considerată de mulți o eroare politică, a dus la excluderea sa de la întâlnirea cu noii lideri ai NATO, un semn clar de neîncredere din partea partenerilor internaționali.

În ciuda sprijinului pe care România l-a oferit Ucrainei în fața invaziei rusești, Iohannis nu a reușit să gestioneze și să comunice eficient în fața crizelor interne. „A rămas tăcut zile întregi când, în februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina”, remarcă Silvia Marton, adăugând că această pasivitate a contribuit la pierderea încrederii în Iohannis.

România în carantină politică

Criticile legate de lipsa de acțiune a președintelui și de deciziile sale strategice greșite au dus la o izolare din ce în ce mai mare a României pe scena internațională. Sorin Ioniță, de la Expert Forum, consideră că România este „pusă în carantină” după anularea alegerilor, iar acest lucru ar putea însemna o izolare politică pe termen lung.