Le Figaro: Dimensiunile dezastrului ecologic al războiului din Ucraina sunt uriașe

Cotidianul francez Le Figaro a prezentat, astăzi, un reportaj cu dimensiunile uriașe ale dezastrului ecologic din Ucraina, generat de războiul cu Rusia, dar, surprinzător, niciun oficial european nu vorbește despre așa ceva.

Realitatea ecologică din spatele războiului

Le Figaro precizează că dezastrul ecologic din Ucraina este o consecință a războiului, iar anchetatorii de specialitate au identificat deja peste 23.000 de daune provocate mediului de război. Publicația franceză susține că ”În timp ce Ucraina găzduiește 35% din biodiversitate, multe specii de animale, plante și rezervații naturale sunt amenințate de război. Distrugerea barajelor amenință și lipsa apei și criza agricolă în anumite părți ale țări”.

Practic, în documentarul Le Figaro se precizează că 600 de specii de animale și 880 de plante sunt amenințate cu dispariția, iar circa 230.000 de tone de metale provenite din armamentul militar au rămas pe teritoriul Ucrainei și circa 200.000 ha sunt distruse de substanțele chimice provenite de pe urma războiului.

Incredibil: 2.300 de incidente de tip ECOCID

Însă, Le Figaro anunță că războiul din Ucraina a provocat, atenție, 2.300 de incidente de tip ECOCID, care este faptă penală extrem de gravă în Ucraina. Culmea este că acest concept de ECOCID a fost lansat în 1972 de către fostul prim ministru al Suediei, Olof Palme, tot în timpul unui război și s-a referit tot la o deltă. Atunci, Olof Palme se referea la acțiunile din timpul războiului din Vietnam atunci când, în delta Mekong, americanii au distrus vegetația luxuriantă și culturile de orez folosind celebrul Agent Orange.

Acuzând SUA de ECOCID, de distrugerea unor zone naturale imense, declarațiile sale au determinat înghețarea relațiilor diplomatice între Suedia și Statele Unite. Abia în 1976, Henry Kissinger, șef al Departamentului de Stat, transmitea aprecierea sa față de poziția singulară și excepțională a lui Olof Palme.

Asta nu a împiedicat ca, în 1986, Olof Palme să fie asasinat în circumstanțe neelucidate nici până acum. Ulterior, noțiunea de ECOCID a fost dezvoltată în nenumărate lucrări, încercându-se includerea sa în Statutul de la Roma al Curții Internaționale de Justiție. Se dorea alăturarea noțiunii de Ecocid celor 4 noțiuni deja confirmate (genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime cu agresivitate). Printre cele mai importante definiții ale Ecocid au fost cele ale lui Richard A. Falk, de la Universitatea Princeton care spunea, în 1973, că ecocidul este „generarea sau permiterea afectării mediului natural la scară mare”, iar Higgins, în 2010 spunea că prin ecocid se înțelege „afectarea extensivă, distrugerea până la dispariție a ecosistemelor dintr-un teritoriu bine delimitat”. Ultima dată, noțiunea de ecocid a fost folosită în 2019-2020 odată cu marile incendii de vegetație din Australia.

 Ciudat, nu se folosea la adresa celor ce declanșaseră incendiile ci la adresa autorităților politice, acuzate că au creat condițiile pentru astfel de evenimente, nefăcând nimic în contextul schimbărilor climatice.