”Le Hydroaeroplan Paulat”. În 1911, la Galați, primul zbor cu un hidroavion construit de un român

În istoria mondială a aviației, România este prezentă și prin „Le Hydroaeroplan Paulat”, primul hidroavion cu fuselaj din lume, construit în 1911 de Ion Paulat, mecanic șef pe cargoul „Turnu Severin” din Portul Galați.

Când vine vorba despre începuturile aviației, epoca „mașinilor zburătoare” de la începutul secolului XIX, pentru opinia publică sunt de notorietate zborul efectuat de Traian Vuia la Paris, în martie 1906 și zborul lui Aurel Vlaicu din iunie 1910, însă în acea perioadă au avut loc mai multe tentative ale unor români de ridicare de la sol cu aparate de zbor inventate de ei.

În perioada 1908-1912, la Galaţi au fost construite trei „maşini zburătoare”, un planor, un hidroavion şi un monoplan, aparate care s-au şi ridicat de la sol.

Primul gălăţean care a zburat cu propriul aparat a fost inginerul Petre Adrianov, care în 1908 a construit după o concepţie proprie un planor cu care a şi efectuat patru zboruri reuşite deasupra unui sat din apropierea oraşului. Din păcate au rămas puține informații despre acele zboruri.

Ion Paulat, mecanic șef pe cargoul „Turnu Severin”, a construit primul hidroavion cu fuselaj din lume

Pe 6 noiembrie 1911 avea loc la Galați, deasupra Dunării, primul zbor cu  un hidroavion românesc, construit de Ion Paulat, mecanic șef pe cargoul „Turnu Severin” din Portul Galați. Acest aparat de zbor a intrat în istoria mondială a aviației ca „primul hidroavion cu fuselaj din lume”.

Ideea construirii hidroavionului i-a venit lui Ion Paulat în 1908, în Portul Alger, unde a făcut escală cargoul „Turnu Severin”, pe care era mecanic șef. La Alger, Paulat a văzut deplasarea unui hidroglisor, i s-a părut un vehicul interesant, dar cunoștințele sale tehnice l-au condus la concluzia instabilitatății hidroglisorului la viteze mari.

Cu pasiunea sa de a inventa și-a spus că montarea de aripi la acest tip de vehicol i-ar permite decolarea și amerizarea de pe o suprafață de apă și a început să proiecteze aparate de zbor ale căror modele le-a testat într-un tunel aerodinamic pe care și-l amenajase la bordul navei „Turnu Severin”.

După mai multe testări, a reușit să finalizeze proiectul unui „Hidro-Aero duplex monoplan”, un hidroavion monoplan, bimotor, însă, datorită dificultăților de construire a unui astfel de aparat de zbor a trecut la realizarea unui al doilea proiect, de data aceasta al unui hidroavion biplan cu aripi decalate.

Dar și la realizarea acestui model de hidroavion s-a confruntat cu probleme financiare, pentru că deși primise asigurări de la Ministerul de Război că va primi fondurile necesare construirii hidroavionului, aceste promisiuni guvernamentale nu au mai fost respectate.

Ion Paulat a reușit să obțină sprijinul industriașului Gheorghe Fernic, care deținea Șantierele Navale Fernic din Galați și a construit hidroavionul cu un singur motor cu care a și făcut o demonstrație de zbor pe data de 6 noiembrie 1911, decolând de pe Dunăre și zburând deasupra  apelor.

„Le Hydroaeroplan Paulat”

Hidroavionul lui Ion Paulat avea lungimea de 11,5 m, înălţimea de 4,5 m, anvengura aripilor de 13,2 m, suprafaţa portantă de 70 mp și o greutate de 520 kg. Atingea o viteză maximă de 85 km/oră, viteza orizontală fiind de 35 km/oră.

Hidroavionul „Paulat” avea coca din lemn de stejar şi frasin, structura din frasin iar coastele din lemn de ulm, întregul ansamblu fiind acoperit cu pânză gumată şi metalizată.

În 1912, Ion Paulat a construit un alt hidroavion cu care a zburat la înălțimea stâlpilor de telegraf

Un an mai târziu, Ion Paulat a construit un alt hidroavion monomotor cu care a făcut demonstrații de zbor, reușind să se ridice până la înălțimea stâlpilor de telegraf

Pe 6 iunie 1912, în timpul unei demonstații aeriene, s-a produs un accident în care aparatul de zbor a fost distrus iar Ion Paulat s-a ales cu mai multe răni grave. Încercările sale de a construi și alte modele de hidroavioane au fost întrerupte de mobilizarea sa în Primul Război Balcanic.

Nemţii au vrut să cumpere „Le Hydroaeroplan Paulat”

Performanţa lui Paulat a fost remarcată în Europa. Zborul său a fost elogiat în nr 6, din 1911, a revistei germane „Flug-Sport” din Frankfurt și a fost subiectul cărţii „Le Hydroaeroplan Paulat”, apărută în 1914 la Paris.

Comandorul Negulescu a relatat că în 1913, pe când se aflau în Portul Rotterdam cu nava „Turnu Severin”, Ion Paulat a fost vizitat de o comisie de specialişti germani care i-au propus să le vândă invenţiile sale. Paulat le-a răspuns că nu are nimic de vânzare pentru străini.

Inventator gălăţean, elogiat la Paris, anonim la Galaţi

Ion Paulat, s-a născut pe 1 aprilie 1873, în judeţul Brăila. A urmat cursurile Şcolii Comerciale din Galaţi, după care, fiind atras de tehnică, s-a angajat ca ucenic mecanic la Șantierele Navale Fernic din Galați.

Apoi, s-a îmbarcat pe navele Societăţii Maritime Române, ajungând mecanic-şef pe cargoul „Turnu Severin”. În acea perioadă a pus la punct mai multe inovaţii pentru optimizarea funcţionării căldărilor navale şi a turbinelor.

La bordul navei a construit un tunel aerodinamic, făcând primele experimente din lume într-un asemenea tunel. A urmat Școala Tehnică Navală la Savoia, în Italia, îmbogăţindu-şi astfel cunoştinţele acumulate ca autodidact.

Românii şi-au reconsiderat atitudinea faţă de Ion Paulat la 40 de ani după ce era elogiat la Paris. Pe 20 iunie 1954, Academia Română a recunoscut meritele lui Ion Paulat în proiectarea şi construirea primului hidroavion românesc şi a tunelului aerodinamic.

La Galaţi numele lui Paulat este necunoscut şi nicio stradă din oraş nu îi poartă numele.