Lecția belgiană deschisă, predată și la Crevedia pentru Arafat

Belgia a predat recent întregii Europe, dar mai ales României, o lecție deschisă despre responsabilitate și conștiință. 

Ministrul belgian al Justiţiei, Vincent Van Quickenborne, a demisionat din guvern vineri seara, la patru zile după atacul comis la Bruxelles de un tunisian radicalizat, care a ucis doi suedezi. În cadrul unei conferinţe de presă, ministrul a explicat că a aflat vineri că Tunisia ceruse în august 2022 extrădarea autorului atacului, Abdesalem Lassoued, cerere căreia nu i s-a dat curs. „Este o vină individuală, monumentală şi inacceptabilă”, a declarat ministrul citat de agenţia de presă Belga. De origine tunisiană, Abdesalem Lassoued, în vârstă de 45 de ani, din Schaerbeek, se afla ilegal în Belgia. De fapt, el a depus o cerere de azil în 2019, dar a primit o decizie negativă. A fost radiat în 2021, dar ordinul său de a părăsi țara nu a mai fost emis. Ca atare, tunisianul a rămas pe teritoriul belgian și, ulterior, a ucis pe cei doi suporteri suedezi. Practic, ministrul belgian al Justiției a demisionat pentru că nu s-a emis ordinul de părăsire a Belgiei de către tunisian și, ca urmare a acestei omisiuni, au murit doi suedezi.

Demisia ministrul Justiţiei, Vincent Van Quickenborne, a reprezentat un act de responsabilitate și o reacție firească, de normalitate pentru Belgia.

În oglindă, dar într-o oglindă întoarsă invers, cu situația recentă din Belgia, este cazul exploziei stației GPL de la Crevedia, județul Dâmbovița. În urma mai multor explozii, 58 de persoane au fost rănite, dintre care 39 de pompieri și șase au decedat. Întreaga operațiune de intervenție și încercare de stingere a uriașului incendiu a fost coordonată haotic și ilegal de către secretarul de stat Raed Arafat. După tragedie, s-a aflat că stația GPL funcționa ilegal din 2020, adică de mai bine de trei ani. Și cu toate acestea, nimeni nu este vinovat și nimeni nu a fost tras la răspundere. După tragedie a urmat un pelerinaj politic la Crevedia. A fost premierul Marcel Ciolacu, a fost ministrul de Interne Cătălin Predoiu și împreună cu ei mai marii județului Dâmbovița. Au venit, au văzut, au comentat și au plecat. Astăzi, la mai bine de două luni de la tragedia de la Crevedia, nimeni dintre cei responsabili nu a demisionat sau nu a fost demis, nici măcar Raed Arafat care a coordonat operațiunea soldată cu rănirea a 39 de pompieri, fiind cea mai mare catastrofă umană de când s-a înființat, în 1835, prima unitate de pompieri din țara noastră. Cam câți oameni trebuie să mai moară arzând de vii în tragedii ca cele din Apuseni, Lacul Siutghiol, Colectiv ori spitale, pentru ca Raed Arafat să fie, în sfârșit, demis din funcție? Câte spitale trebuie să mai ardă, câte vieți distruse? Colectiv, Spitalul de Psihiatrie, Piatra Neamț, Matei Balș sau Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța. Anii au trecut, partidele de la putere s-au tot schimbat, însă un singur „om” a rămas neschimbat în România: Raed Arafat. Au căzut guverne, au fost oameni demiși din funcție, ori demisionari în urma cererii „poporului” – însă niciodată Raed Arafat. El rămâne etern. De ce? Foarte simplu. Pentru că există o caracatiță politică uriașă unde câinii latră, caravana trece și o mână spală pe cealaltă, iar ambele, fețele politicienilor care au roit și roiesc în jurul lui Raed Arafat! Practic, de ani de zile, politicienii care l-au susținut și îl susțin pe Raed Arafat au respectat cu sfințenie vorbele lui Nicolae Iorga: Tovărăşie la orice, dar nu la răspundere!