Legături întunecate: Cum poate Geoană să submineze credibilitatea NATO?

Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, se află în centrul unei controverse semnificative, alimentată de o investigație a organizației internaționale de presă The Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP). Aceasta a scos la iveală informații alarmante referitoare la Rareş Mănescu, un important coordonator al campaniei sale pentru președinția României. Conform anchetei, Mănescu ar avea legături cu un om de afaceri rus, recunoscut pentru propunerea propagandistică a Kremlinului, care a călătorit în Crimeea de cel puțin zece ori după anexarea ilegală din 2014.

Verificări de securitate la NATO

În contextul acestei controverse, oficialii NATO au fost solicitați să clarifice dacă Geoană a fost supus unor verificări de securitate în momentul în care a fost numit în funcția de conducere în 2019. Răspunsul a venit rapid, subliniind că Geoană a obținut, conform reglementărilor, o autorizație de securitate de la autoritățile naționale. „Dl. Geoană a îndeplinit funcţia de secretar general adjunct al NATO în perioada octombrie 2019 – septembrie 2024. Toţi angajaţii NATO trebuie să obţină o autorizaţie de securitate de la autorităţile lor naţionale pentru a-şi putea prelua atribuţiile în cadrul organizaţiei, iar dl. Geoană a făcut acest lucru”, a precizat un oficial al NATO pentru News.ro.

Această clarificare a venit în urma întrebărilor insistente din partea presei cu privire la posibilele legături dubioase ale lui Geoană cu Moscova. Într-o societate în care securitatea națională și integritatea alianțelor internaționale sunt esențiale, îngrijorările cu privire la integritatea personalităților publice care dețin funcții cheie devin din ce în ce mai relevante.

18:58 • POLITICĂ

Mircea Geoană, contrazis de oamenii lui: ”Rareș Mănescu a fost coordonatorul campaniei pe București”

15:22 • POLITICĂ

Mircea Geoană: Strategul controverselor și apărătorul adevărului distorsionat

Gravitatea situației

Discursurile din mediile de comunicare sugerează o preocupare profundă față de stabilitatea NATO. Un expert în securitate a comentat, citat de presă: „Adică pe Geoană l-a verificat România!!! În România, era Guvern PSD. Foarte foarte grav că se vulnerablizează NATO în toată povestea asta. Geoană a insistat cu ‘omul/agentul rușilor’. Discuțiile în presă au fost despre anturajul plin de mafioți. El a adus NATO în discuție. Foarte foarte grav și iresponsabil!”

Aceste afirmații reflectă temerile crescânde cu privire la vulnerabilitatea alianțelor internaționale în fața influențelor externe și la integritatea celor care se află în poziții de putere. Această situație ridică întrebări legate de securitatea și stabilitatea NATO, în special în contextul provocărilor geopolitice actuale.

Investigația și reacțiile lui Geoană

Investigația OCCRP a dezvăluit detalii despre afacerile lui Rareş Mănescu, care ar fi înființat o firmă în colaborare cu omul de afaceri rus Aleksei Kozlov, în timp ce Geoană încă îndeplinea funcția de adjunct la NATO. Jurnaliștii au descoperit ramificații îngrijorătoare, inclusiv legături cu mercenari care au luptat în Donbas de partea Rusiei. Se susține că Kozlov ar fi avut o identitate secretă, folosită pentru a promova interesele Moscovei.

În fața acestor acuzații grave, Mircea Geoană a reacționat prompt, declarând că a solicitat instituțiilor specializate ale statului român, precum și structurilor aliate, să investigheze ceea ce el denumește „operaţiunea de kompromat” care îl vizează. Geoană a afirmat că acest atac este „din manualul de operare al FSB”, subliniind gravitatea acuzațiilor și cerând o clarificare rapidă a situației.

Întrebări rămase și perspective 

Pe fondul acestor evenimente, News.ro a adresat întrebări suplimentare către NATO, întrebând dacă Geoană s-a adresat Alianței pe tema acestor acuzații și dacă NATO l-a verificat în mod adecvat înainte de numirea sa în funcția de secretar general adjunct.

Controversa în jurul lui Mircea Geoană subliniază nu doar provocările cu care se confruntă liderii politici români, ci și complexitatea relațiilor internaționale în era informațională. Într-o lume interconectată, fiecare pas făcut de liderii de rang înalt este atent observat și poate avea consecințe semnificative asupra securității regionale și globale.