Legăturile dintre miliardarul Răzvan Petrovici cu regele duty-free-urilor, reţinut de DNA

Unul dintre cei mai în “vogă” şi cu proptele miliardari români, Răzvan Petrovici, finul lui Virgil Măgureanu (primul director al SRI) şi fiul fostului Preşedinte al CEC, Camenco Petrovici (n.r. – cel care a parafat contractul de garantare al Fondului Naţional de Investiţii al lui Sorin Ovidiu Vântu de către Statul Român prin intermediul CEC), are pe rolul Tribunalului Bucureşti o serie de dosare penale, fiind trimis în judecată la sesizarea ANAF de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justiție sub acuzaţiile că ar fi săvârşit anumite infracţiuni economice grave.

La Tribunalul Bucureşti există mai multe dosare penale în care Petrovici jr. este acuzat de săvârşirea unor infracţiuni economice.

Secţia I Penală – Camera Preliminară a Tribunalului Bucureşti s-a pronunţat ieri într-unul dintre dosare (nr. 30889/3/2020) în care este inculpat Cătălin Petrovici, după ce se mai pronunţase în aceeaşi speţă la 22 decembrie 2020 printr-o încheiere. La termenul de ieri, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a TMB, invocată de reprezentanta Ministerului Public şi şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privindu-l pe Răzvan Petrovici în favoarea Tribunalului Ilfov. Numai că, existând un conflict negativ de competenţă între Tribunalul Ilfov şi TMB, a fost sesizată instanţa superioară pentru soluţionarea acestui conflict, respectiv Curtea de Apel Bucureşti.

Acuzaţii de bancrută frauduloasă şi sechestru

Numele Răzvan Petrovici – miliardarul care domiciliază în cea mai mare parte a anului domiciliul în Monte Carlo (n.r – într-un imobil pe Princess Grace Avenue de unde poate coborî direct la mare) şi care este foarte zgârcit în a discuta cu presa – mai apare, aşa cum subliniam, şi în alte dosare penale aflate pe rolul TMB.

Într-unul dintre acestea (nr. 2753/3/2022/a1.1), care va avea termen în data de 11 aprilie a.c., miliardarul Petrovici apare inculpat alături de Silianovici Orlando Florin (n.r. – în 2004 acest personaj figura într-un dosar PNA în care procurorii anticorupţie acuzau că în calitate de comisionar vamal la ATR Service SRL Bucuresti ar fi intermediat pretinderea şi primirea a două motoscutere de la o persoana denunţător în favoarea unor lucrători vamali) pentru săvârşirea infracţiunilor de bancrută frauduloasă.

In respectivul dosar, TMB Secţia I Penală – Camera Preliminară a admis pe 18 martie 2022 instituirea sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 2.351.463,00 lei asupra unui imobil (compus din teren intravilan de 8.085 m.p. şi a construcţiilor existente pe acesta), aflat în proprietatea finului lui Virgil Măgureanu. De menţionat că cererea de instituire a sechestrului asigurător încuviinţat de instanţă fusese formulată de către PÎCCJ – Secţia de urmărire penală şi criminalistică prin rechizitoriul emis în dosarul nr. 95/P/2020 la data de 27.01.2022.

Evaziune fiscală de 4,7 milioane de lei

Răzvan Petrovici a mai fost acuzat că ar fi făcut achiziţii fictive de peste 28 de milioane de euro de la 12 societăți comerciale (una dintre ele fiind compania cipriotă Poleanthos Trading Limited), fapt ce ar fi generat o evaziune fiscală de 4,7 milioane de lei. Conform unor extrase din motivarea Curții de Apel București din 5 ianuarie 2021, rezultă că procurorii îl acuză pe Răzvan Petrovici ar fi făcut achiziții fictive de 28.162.422 lei. “(Din suma totală) baza în cuantum de 23.236.842 și TVA în cuantum de 4.925.580 lei, din care au fost stornate facturi în valoare de 5.543.835 lei, din care baza în cuantum de 4.470.835 lei și TVA în cuantum de 1.073.000 lei, rămânând facturi care nu au fost stornate în cuantum de 22.618.586,23 lei, din care baza în cuantum de 18.766.007 lei și TVA în cuantum de 3.852.579 lei, fapt care a condus la diminuarea TVA-ului de plată cu suma de 3.852.579 lei (pag. 102, 112 din raportul de expertiză contabilă-vol. 79), precum și la diminuarea impozitului pe profit cu suma de 867.091 lei, rezultând astfel un prejudiciu total adus bugetului de stat în cuantum de 4.719.670 lei (debit principal) (…) Astfel, s-a constatat că activitatea infracţională în cazul infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului constă în acţiunea de înregistrare în contabilitatea societății (…) SRL (în registrul jurnal, în jurnalul de cumpărări, în decontul de TVA și în D101) unui număr de 34 facturi fiscale, reprezentând achiziții fictive de la un număr de 12 societăți. Prin urmare, locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională este reprezentat de locul unde s-a desfăşurat activitatea de înregistrare în contabilitatea societăţii (…) SRL a celor 34 de facturi fiscal”,  se arată în motivarea TMB.

De subliniat că în perioada de cameră preliminară, Răzvan Petrovici dorea ca dosarul menţionat să fie judecat de Tribunalul Ilfov, nu de Tribunalul București, motiv pentru care cauza a ajuns la CAB.  Numai că, judecătorii CAB au hotărât că TMB este instanța care are competența să dea soluția pe fond. Chestionat de mass-media cu privire la acuzaţiile aduse în acel dosar, Petrovici jr. a declarat la unul dintre termene că acuzațiile procurorilor sunt nefondate, că aceştia i-au făcut dosar pe repede-înainte în 2015, că a încercat să colaboreze dar procurorii nu l-au ascultat, că prejudiciul nu există, că n-a făcut evaziune fiscală …  

Legături “periculoase” cu graniţa şi ramificaţii politice

În urmă cu 13 ani, numele lui Petrovici jr. apărea în mass-media ca fiind implicat în GFS (GFS Duty Free România Ghermăneşti – sucursala Oradea şi GFS Investment România SRL), afacere cu ramificaţii politice, care avea duty-free-uri deschise în circa 20 de puncte frontieră, zone libere (n.r. – în oraşe din Constanţa, Dolj, Bihor, Caraş-Severin, Timiş, Arad, Mehedinţi, Vaslui, Iaşi şi în Bucureşti). 

Spre sfârşitul mandatului lui Emil Constantinescu, presa a scris despre legăturile dintre Răzvan Petrovici şi Dragoș Constantinescu (fiul fostului Preşedinte, implicat la un moment dat în afaceri cu energie), dar şi despre relaţia acestuia cu tandemul Costel Bobic (om de casă al lui Adrian Năstase) – Viorel Hrebenciuc.

În aceeaşi perioada presa mai menţiona că numele lui Petrovici jr. s-ar fi intersectat cu cel al lui Cătălin Lăscuţ (fiul lui Pavel Lăscuţ – fost şef al Direcţiei de Supraveghere şi Control din Direcţia Generală a Vămilor) în afacerile duty-free.  

La un moment dat, la DIICOT Constanţa a existat un dosar penal privind contrabanda cu ţigări de la Punctul de Frontieră de la Vama Veche care viza GFS. Presa vehicula atunci informaţia că GFS lui Petrovici jr. s-ar fi intersectat cu afacerile derulate de Lăscuţ jr. – regele duty-free-urilor reţinut zilele trecute de DNA în ancheta privind contractele de închiriere a spațiilor comerciale din Aeroportul „Henri Coandă”, dosar în care anchetatorii au menţionat o şpagă de 22,4 milioane de euro.

Ramificaţii şi scandaluri interesante

Interesant este că numele lui Lăscuţ jr. apărea vehiculat şi în diverse legături care aveau ramificaţii importante. De exemplu, numele acestuia apărea în vânzarea a 25% din Millenium Pro Design, către Heinrig Impex SRL – societatea care avea sediul în zona liberă Constanţa şi era deţinută de cetăţeanul german Henry Rismont, Silviu Preoteasa şi Gebr. Heinemann SCS. Interesant este că Rismont şi Preoteasa apăreau în afacerea Midocar, un dealer VW din Capitală care de-a lungul anilor (în special în guvernările PSD) a câştigat contracte consistente cu MAI, SRI, SIE şi MApN pentru furnizarea de autovehicule.

Dar mai interesant este că la sediul Midocar s-au purtat tratativele pentru securizarea graniţelor (n.r. – scandalul EADS), sau că Preoteasa a fost membru în Consiliul Director al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (alături de ex-premierul Călin Popescu Tăriceanu, care era preşedinte de onoare), ori că numele Heinrig Impex SRL apărea prin 2007 în mass-media ca fiind implicată în scandaluri imobiliare cu vile ieftine de la RAPPS.

De subliniat că tot în 2007 şi tot legat de un scadal cu RAAPPS era vehiculat şi Răzvan Petrovici. Atunci, presa îl acuza că prin intermediul Dacia Companie de Investiţii SRL (era deţinută de off-shore-ul cipriot, SC Aglaos Trading Limited şi administrată de secretara sa, Zisu Monica Daniela), că dorea o asocierea cu RAAPPS pentru a intra în Complexul agrozootehnic Vlăsia, care deţinea un teren de 450 de hectare pe care erau clădiri, spaţii de producţie-depozitare şi teren arabil, dar pe care urma să fie construit celebrul complex Dracula Park.

La finele lunii ianuarie 2018, PUTEREA a semnalat că regele duty-free-urilor, Cătălin Lăscuț şi fostul vicepreședinte PSD al CJ Giurgiu, Lucian Corozel, s-au întâlnit cu fostul președintele executiv al PSD, Niculae Bădălău, pentru a discuta despre spațiile comerciale din incinta Aeroportului Otopeni și despre construirea unui nou aeroport în sudul Bucureștiului.

Citește și Niculae Bădălău, mână-n mână cu Cătălin Lăscuț, suspect în dosarul DNA de la Aeroportul Otopeni