Lege obligatorie pentru renovarea caselor și blocurilor vechi din România, semnată astăzi de Iohannis

O nouă lege obligatorie pentru renovarea caselor și blocurilor vechi din România a fost semnată joi, 4 iulie 2024, de către președintele Klaus Iohannis. Noua lege aduce schimbări importante în ceea ce privește administrarea acestor clădiri.

Potrivit acestei legi, toate modificările aduse monumentelor istorice, cu excepția celor referitoare la schimbarea funcțiunii sau destinației, întreținerea, reparațiile curente sau instalarea echipamentelor pentru rețele de comunicații electronice, trebuie realizate exclusiv de specialiști autorizați, sub supravegherea Ministerului Culturii și a serviciilor sale publice.

În cazul în care o clădire nu are un proprietar, decizia de a o declara monument istoric poate fi inițiată prin afișare la primărie și la serviciul public al Ministerului Culturii din zona respectivă, alături de publicarea pe site-urile acestora. Clădirea ve deveni monument istoric odată cu afișărea deciziei.

Evaluările tehnice, proiectele de consolidare și restaurare, precum și supravegherea lucrărilor trebuie realizate exclusiv de specialiști autorizați de Ministerul Culturii, respectând standardele specifice pentru monumentele istorice și calitatea construcțiilor.

Comisia Națională a Monumentelor Istorice, alcătuită din 21 de membri experți în domeniul protejării patrimoniului istoric, este desemnată de ministrul Culturii pentru un mandat de doi ani. De asemenea, Comisia pentru Soluționarea Contestațiilor în Domeniul Patrimoniului Cultural Imobil este formată din nouă membri, dintre care doi sunt funcționari ai Ministerului Culturii, iar ceilalți sunt profesioniști autorizați în protejarea monumentelor istorice și a patrimoniului arheologic.

Fondurile provenite din taxa pentru monumentele istorice pot fi suplimentate din bugetul de stat pentru finanțarea proiectelor multianuale incluse într-un program special.

În această speță, Parlamentul României a adoptat în unanimitate propunerea ministrului Culturii, Raluca Turcan, pentru îmbunătățirea legislației naționale privind protejarea monumentelor istorice. Anul acesta, Institutul Național al Patrimoniului va primi 446,2 milioane de lei pentru diverse subprograme, inclusiv „Case memoriale”, „Gări”, „Muzee în aer liber”, „Restaurare” și „Edificii de cult”.

Institutul Național al Patrimoniului este o instituție guvernamentală, formată în 2009, prin comasarea Oficiului Național al Monumentelor Istorice cu Institutul Național al Monumentelor Istorice și absorbția Institutului de Memorie Culturală – CIMEC în 2011.

„Am mai făcut un pas important pentru protejarea patrimoniului nostru național. Parlamentul a adoptat, în unanimitate, propunerea mea de îmbunătățire a legislației naționale privind protejarea monumentelor istorice. Grație acestor modificări legislative, susținem în anul 2024, prin Institutul Naţional al Patrimoniului, cu suma de 446,2 milioane lei, finanţarea sesiunilor de selecţie de proiecte pentru:

Subprogramele acțiuni tematice „Case memoriale”, „Gări”, „Muzee în are liber” – monumente de arhitectură vernaculară.
Subprogramele ”Restaurare” și ”Edificii de cult””, a scris ea pe Facebook.