Țara „arde” și aleșii ne consolează cu noi zile de sărbătoare: De la Ziua familiilor cu mulți membri și ziua picturii, până la ziua bicicletei

Deși România se confruntă cu probleme semnificative de ordin social sau economic de la începutul pandemiei, aleșii au găsit timp să își facă de lucru cu unele legi ciudate, cel puțin din perspectiva unora. Chiar pe ordinea de zi de luni a ședinței de plen de la Camera Deputaților se află un proiect menit a institui ”Ziua picturii naționale” pe data de 15 mai.

Proiectul legislativ îi are inițiatori pe social-democrații Marcel Ciolacu și Alfred Simonis și are șanse mari să devină lege, după ce a trecut deja de Senat în luna mai a acestui an.

Inițiatorii justifică efortul depus pentru această lege prin nevoia de a asocia ziua în care s-a născut pictorul Nicolae Grigorescu (15 mai) cu o sărbătoare națională, așa cum zilele în care au fost născuți Constantin Brâncuși și Mihai Eminescu sunt celebrate. ”Abia când izvorul contemporan poartă cu sine trecutul cultural sunt realizate condițiile unei vieți pentru cultură”, completează inițiatorii expunerea de motive a proiectului.

Zile naționale pentru mărțișor și colind

Deși mărţişorul are deja o tradiţie care datează de mii de ani și toată lumea ştie că este simbolul primăverii, aleșii au conchis că nu e suficient. O altă inițiativă de lege care ar putea fi privit de unii ca hilară vizează instituirea pe 1 martie a ”Zilei Mărțișorului” drept sărbătoare națională și zi liberă pentru români.

17:46, 20.11.2024 • ECONOMIE

România, al doilea mare producător de biciclete din UE în 2023

Ideea a aparținut social-democraților, nu mai puțin de 15 parlamentari PSD punându-și semnătura pe proiectul care urmează să ajungă în scurt timp la vot în Camera Deputaților după ce senatorii l-au respins.  

Legea care a uluit românii: „Nu mai putem colinda dacă nu se dă legea asta?”

Parlamentarii au treabă de nu-şi mai văd capul. După ce vor să instituie prin lege ziua mărțișorului, deputaţii şi senatorii au trecut la oficializarea altui obicei vechi de mii de ani – colindul.

În vreme ce autorii proiectului se mândresc cu iniţiativa, alţi aleşi cred că se pierde pur şi simplu timpul. O inițiativă mai puțin obișnuită a fost depusă și de liberali, pentru instituirea perioadei 6 – 31 decembrie ca perioadă oficială a sărbătoririi colindului romanesc.

Pe principiul „iarna car și vara sanie”, în toiul verii, președintele a promulgat legea, care trecuse în urmă cu câteva luni de Senat și Camera Deputaților.

Și bicicletele au ziua lor...

Anul acesta, pe data de 3 iunie, a fost sărbătorită pentru prima dată Ziua națională a bicicletei, după ce fusese promulgată la finele anului trecut.

Potrivit acesteia, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a manifestărilor, în limita alocaţiilor bugetare aprobate. Legea este opera parlamentarilor UDMR.

Familiile numeroase, sărbătorite pentru a stimula natalitatea

O alta inițiativă ciudată caută să instituie sărbătorirea pe 28 octombrie a „Zilei naționale a familiilor numeroase”. Proiectul a fost preluat în această primăvară de Antonio Andrușceac de la AUR, fost membru fondator USR, de la un alt fost USRist ajuns într-o zonă politică conservatoare, Matei Dobrovie.

„Familiile numeroase contribuie la dezvoltarea echilibrată a țării, la susținerea natalității și redresarea demografică a oricărui stat, ocupându-se de îngrijirea și educarea viitoarelor generații de forță de muncă. Ele trebuie să beneficieze de recunoaștere socială oficială, astfel incat să nu fie discriminate ori dezavantajate în raport cu celelalte familii mai mici”, arată Antonio Andrușceac, în expunerea de motive.

Legi ciudate și în perioada interbelică: „i-au dat ban” lui Mickey Mouse

La capitolul legi ciudate, nici România interbelică nu se lasase mai prejos. Statul român l-a interzis pe Mickey Mouse în anul 1935 pentru ca mărimea șoricelului creat de Walt DIsney lui ar fi speriat copiii.

O lege asemănătoare a adoptat și Finlanda în acei ani, interzicându-l pe Donald Duck. Însă, expunerea de motive este cu mult mai plauzibilă în acest al doilea caz: Donald Duck nu purta pantaloni.