Liberalii lui Iohannis, la răscrucea PDL-ului lui Băsescu

Lupta pentru șefia PNL seamănă tot mai mult cu perioada anilor 2006, atunci când se încerca debarcarea din fruntea liberalilor a lui Călin Popescu Tăriceanu și preluarea PNL de către consilierul prezidențial Theodor Stolojan cel care suferise de o „boală gravă” se retrăsese în 2004 din cursa pentru Palatul Cotroceni în favoarea lui Traian Băsescu.

Atunci, nemulțumiții din PNL găseau înțelegere și sprijin la Palatul Cotroceni, atât la Traian Băsescu cât și la consilierul său Theodor Stolojan. Acum, nemulțumiții din PNL de politica impusă de Ludovic Orban, în frunte cu Alina Gorghiu și partenerul său Lucian Isar, s-au regrupat în spatele premierului Florin Cîțu susținut de președintele Klaus Iohannis.

În octombrie 2006, Theodor Stolojan a lansat Platforma Liberală împreună cu dizidenții din PNL nemulțumiți de „dictatura” lui Călin Popescu Tăriceanu. Astfel, rând pe rând, cu bine cuvântarea lui Băsescu, o serie de baroni liberali- Gheorghe Flutur, Raluca Turcan, Florin Popescu, Radu F Alexandru, Cristian Boureanu și alții, au părăsit PNL și s-au alăturat nou înființatului Partid Liberal Democrat condus de Theodor Stolojan.

Anul acesta, cu binecuvântarea lui Iohannis, premierul Florin Cîțu nemulțumit de „dictatura” lui Orban decide să candideze la șefia PNL. Cine îl susține pe Cîțu? Tocmai foștii PNL trecuți la PDL și reveniți în PNL, adică Gheorghe Flutur și Raluca Turcan, dar și o serie de pedeliști școliți de Băsescu și sătui de „manevrele” alunecoase ale lui Orban, adică Emil Boc, Lucian Bode, Gheorghe Falcă, Mircea Hava sau Roberta Anastase.

Dar mai există și o grupare extrem de influentă a greilor din PDL care și-au trimis „copiii” la înaintare să-l susțină pe Cîțu. Este vorba de Vasile Blaga și „fiul” său Rareș Bogdan, Adriean Videanu cu finul său de la Sectorul 1-Sebastian Burduja, Radu Berceanu prin omul său de mingii Ștefan Stoica. Monica Macovei și creația sa de la Sectorul 6-Ciprian Ciucu sau Ioan Oltean prin „copilul” său Robert Sighiartău.

Acum și cei care-l susțin pe Orban, dar mai ales cei care-l sprijină pe Cîțu se declară liberali sadea, dar fără să-i recomande altceva decât carnetul de partid și nicidecum educația și pregătirea profesională.

Liberalii de azi care-l susțin pe Orban sau pe Cîțu n-au ținut cont de vorbele lui Petre Țuțea: „Cel mai potrivit sistem social-politic este liberalismul. Pentru că asigură elita conducătoare, triumful personalităţii, triumful elitei conducătoare, nu-i aşa, şi nu deranjează cu nimic mersul dogmatic al lumii creştine. În climatul creat de liberali se poate respira spiritual şi se poate progresa material, valorile mişcându-se nederanjate de nimeni”.

Practic, liberalii de azi ar trebui să țină cont de ceea ce spunea unul dintre seniorii liberali și anume Dan Amedeo Lăzărescu: „Dumneata, tinere, probabil ai învățat la școală că istoria o fac masele largi populare, cum spune Marx. Eu am învățat că istoria o fac elitele, și asta pentru un motiv foarte simplu: elitele sunt mult mai greu de manipulat decât masele”.

Dar, azi cine reprezintă elitele liberale de ieri, adică pe Mircea Ionescu Quintus, Dan Amedeo Lăzărescu, Radu Câmpeanu sau Constantin Bălăceanu Stolnici? Cîțu, Orban, Boc, Flutur, Bode, Vela sau Gorghiu! Niciunul. Și răspunsul despre ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă în PNL l-a dat, în 2017, liberalul Dan Radu Rușanu, azi membru în Consiliul de Administrație al BNR, în cartea sa „Mai sunt judecători la Berlin”: „În primul rând nu mă regăsesc în niciun fel în retorica de azi a „marelui Partid Național Liberal „. În al doilea rând, după ce i-am ascultat vorbind în biroul politic al PNL pe Mircea Ionescu-Quintus, Dan Amadeo Lăzărescu sau Bălăceanu-Stolnici, îmi este greu să fiu azi coleg cu Tinel Gheorghe sau Sulfina Barbu!”, Dar, tot în acea carte, Dan Radu Rușanu a avut și un mesaj pentru foștii colegi din vechiul PNL: „Pentru toți politicienii români de la dreapta la stânga, pentru toți ong-iștii beneficiari de burse „soroși „și nu numai, dar mai ales pentru „tinerii frumoși și liberi „aș reaminti cuvintele lui Eugeniu Carada, spuse în urmă cu o sută de ani: „pentru România liberă, oricând, oricum și cu oricine… împotriva oricui!”.