Limitarea tranzacțiilor cu cardul – Banca este stăpână pe contul tău în mod absolut

Publicat: 03 apr. 2024, 15:05, de Cristian Matache, în ECONOMIE

Limitarea plăților cu cardul este un moft al băncilor, ascuns sub umbrela protecției contului în cazul pierderii cardurilor.

Guvernul României nu ne lasă să cheltuim mai mult de 5.000 de lei cash pe zi. În cazul în care nu avem încotro, apelăm la card, dar să vezi că nici aici nu poți face ce vrei pentru că există o limită de folosire a cardului. Plafonul zilnic maxim este de 10.000 de lei pentru o persoană. E adevărat că poți mări această limită, însă procedura poate implica antrenarea în discuții a unui operator al băncii, timp pierdut etc. Un document de la BNR, semnat de guvernatorul Mugur Isărescu, dă răspunsuri puerile, citând niște legi, fără să spună care este rațiunea acestori limitări și de ce sunt ele benefice. Ministerul Finanțelor încearcă o explicație cum că este vorba de întârirea disciplinei fiscale și scăderea economiei informale.

”Știm că te întrebi uneori, mai ales când faci multe cumpărături, de ce nu poți face într-o zi câte tranzacții cu cardul vrei tu – fie el clasic sau digital – pe motiv că fiecare face ce vrea și când vrea cu banii lui. E adevărat. Cardul, POS-ul, bancomatul nu au nicio vină. Însă îți spunem noi de ce și cum poți să… nu ai limite (pe card, bineînțeles).

Cardurile se mai și pierd. Iar dacă o persoană îl găsește și încearcă să îl folosească nu va putea avea acces la toți banii tăi. Prin urmare, limitele de tranzacționare pe card au grijă de banii tăi pentru că… limitează pierderile. Ne înțelegi acum?”, susțin reprezentanții Băncii Transilvania.

Conso, portalul de comparații financiare, arată că restricțiile depind de la un emitent la altul. ”În general, băncile stabilesc o sumă maximă pentru valoarea tranzacțiilor care se pot efectua într-o singură zi. De asemenea, poate există un număr maxim de operațiuni care se pot efectua zilnic. Limitele se stabilesc diferit pentru plățile la comercianți și pentru retragerile de numerar.

Pe lângă setările zilnice, băncile pot stabili și restricții pentru tranzacții la nivel de săptămâna sau pentru un anumit număr de zile. Ca și în cazul limitelor zilnice, acestea se aplică pentru plățile la comercianți și retragerile de numerar și pot face referire atât la valoarea tranzacțiilor, cât și la numărul lor”, spun cei de la Conso.

Insistența băncilor de a furniza carduri este motivată de dorința lor de a încasa bani pe seama fiecărei tranzacții cu cardul

Se susține că limitarea are scopul de a combate evaziunea fiscală, dar adevărul e mult mai complex. Această inițiativă pare să slujească mai degrabă interesele băncilor și instituțiilor financiare, sub umbrela pretextului de a lupta împotriva evaziunii fiscale.

În primul rând, fiecare tranzacție cu cardul atrage un comision, iar banca emitentă a cardului primește o parte din suma pe care fiecare cetățean o plătește la fiecare achiziție. În România, acest comision ajunge la 0,2% pentru cardurile de debit. Cu alte cuvinte, insistența băncilor de a furniza carduri nu e motivată de un altruism, ci mai degrabă de dorința lor de a încasa bani pe seama fiecărei tranzacții cu cardul.

Se susține în mod fals că utilizatorii de carduri ”nu simt nimic” atunci cân folosesc această metodă de plată. Totuși, adevărul este că aceștia simt, dar nu direct. Băncile se străduiesc să compenseze comisioanele percepute prin creșterea prețurilor și adaosului comercial, ceea ce în final se traduce într-un cost adițional pentru consumatori.

Cu toate că Guvernul Ciolacu invocă cu fermitate lupta împotriva evaziunii fiscale ca principala motivare a limitării plăților în numerar, trebuie să privim cu scepticism acest argument. Se afirmă că această măsură vizează combatere unor practici ilegale, dar, în fapt, cea mai mare parte a tranzacțiilor se afectuează c bani din venituri salariale, adică venituri care sunt fiscalizate în mod direct. Prin urmare, estte firesc să ne întrebăm ce evaziune comite cetățeanul salariat, care își achită impozitele și contribuțiile sociale.

Răspunsuri neconvingătorare de la Mugur Isărescu

Prin OUGG 98/2023 au fost abrogate unele dintre modificările introduse prin articolul LXIV din legea nr 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. Totodată, prin modificarea art. 3 alin. (1), lit. e), respectiv art. 4 din legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea OUG 193/2022 privind introducerea sistemelor moderne de plată, cu modificările și completările ulterioare, plățile din avansuri spre decontare, se vor efectua în limita unui plafon zilnic de 1.000 de lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare și au fostt eliminate limitările operațiunilor de încasări și plăți în numerar efectuate între persoanele juridice și persoanele fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziții de bunuri sa unor prestări de servicii, (…) permițând încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană, se arată într-un document semnat de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Astfel, prin adoptarea OUG 98/2023 s-a revenit, cu excepția plăților din avansuri spre decontare, la plafoanele de utilizare a numerarului reglementate anterior adoptării modificărilor introduce prin legea 296/2023.

La data de 30 iunie 2023, era raportat un numă de 23.765.762 de conturi de plăți. BNR nu colectează informații statistice legate de plățile efectuate cu instrumente de plată.

Comisioanele percepute de bănci comercianților care acceptă plata cu card nu sunt reglementate de către Banca Centrală, politica de comisioane fiind stabilită la nivelul fiecărei bănci, în funcție de costurile asociate serviciului de acceptare la plată furnizat comercianților, susține Isărescu. Cu toate acestea, BNR face trimitere la prevederile Regulamentului (UE) 2015/751 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind comisioanele interbancare pentru tranzacțiile de plată cu cardul, care stabilește că pentru tranzacțiile cu carduri de debit comisioanele interbancare per tranzacție sunt plafonate la pragul de 0,2% din valoarea tranzacției, pentru orice tranzacție cu card de debit.

Comisioanele interbancare sunt componenta de bază în comisionul perceput comercianților, iar acestea se aplică între prestatorii de servicii de plată care acceptă cardul, pe de o parte, și prestatorii de servicii de plată care emit cardul și care aparțin unei anumite scheme de plată cu cardul, pe de altă parte. Comisioanele interbancare au fost stabilite de legiuitorul european având în vedere așa-numitul ”test de indiferență a comercianului””, care identifică nivelul comisionului pe care un comerciant ar fi dispus să îl plătească dacă ar compara costul utilizării de către client a unui card de plată cu costul plăților fără card (în numerar) (luând în considerare comisionul pentru servicii plătit băncilor acceptante, și anume comsionul de servicii perceput comerciantului și comisionul interbancar).

Poziția Finanțelor

În ceea ce privește argumentele care susțin asocierea tranzacțiilor cu numerar cu evaziunea fiscală, menționăm că legea 70/2015, cu modificările și completărilor ulterioare, are scopul de a reglementa tranzacțiile în numerar între persoane juridice, persoane juridice și persoane fizice și între persoane fizice, se spune într-un document semnat de Alin-Marius Andrieș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor. Raționamentul avut în vedere de legiuitor a constat în necesitatea întăririi disciplinei financiare, combaterea evaziunii fiscale și a acțiunilor de spălare a banilor. Un rol important în promovarea acestui act normativ au avut și recomandările Comisiei Europene cu privire la limitările utilizării plăților în numerar și înăsprirea sancțiunilor pentru persoanele care fac plăți în numerar peste un plafon maxim stabilit. Mai mult decât atât, chiar și în ultimul proces de evaluare MONEYVAL a fost evidențiat că economia României este bazată pe numerar, iar dimensiunea economiei subterane este de aproximativ 30% din PIB, utilizarea numerarului fiind principala modă de spălare a banilor, la nivel național, se arată în documentul de la Finanțe.

O mai bună trasabilitate a fluxurilor financiare constitituie o premisă puternică pentru creșterea conformării și descurajarea activităților ilicite care conduc la sustragerea de la plata obligațiilor fiscale. De asemenea, utilizarea masivă a numerarului constituie un mediu prielnic pentru evaziunea fiscală, dar și pentru alte forme de neconformare fiscală, inclusiv sustragerea de la executarea silită.

Decontările prin instrumente bancare impun o disciplină financiară consistentă, permit reconstituirea stării fiscale și asigură premisele recuperării unor eventuale creanțe fiscale datorate bugetului de stat, stabilite ca urmare a descoperirii și sancționării unor activități ilicite.

Limitarea tranzacțiilor cu numerar și extinderea utilizării mijloacelor moderne de plată devin astfel o completare firească a măsurilor de întărire a disciplinei financiare, avânt efecte atât în reducerea economiei informale, cât și în planul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului.

Referitor la măsurile prevăzute pentru a compensa costurile adiționale și taxele asociate cu utilizarea cardurilor bancare, precum și taxele de emitere și comisioanele de întreținere, precizăm că, prin legea 258/2017 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază, sunt protejați consumatorii vulnerabli din punct de vedere financiar, instituțiile de credit oferind gratuit servicii care permit toate operațiunile necesare pentru deschiderea, administrarea și închiderea unui cont de plăți, precum și servicii care permit depunerea de fonduri într-un cont de plăți.

Gheorghe Ialomițianu: Multe plăți se fac la negru, pentru că sistemul de plăți prin card nu este pus la punct

Gheorghe Ialomițianu (PMP), fost ministru de Finanțe, a comentat recent măsura de limitare a plăților cash, și s-a arătat de părere că Guvernul mai bine promova educația financiară în mediul rural și obliga băncile să aibă un sistem performant și acolo astfel încât să convingă populația să folosească mai degrabă cardul. „Nu poți să limitezi plățile efectiv prin lege (…), pentru că știți ce se întâmplă? Multe plăți se fac la negru, pentru că sistemul de plăți prin card nu este pus la punct. Modernizează sistemul de plăți, obligă băncile să aibă un sistem performant și în mediul rural, vino cu o educație financiară pentru cei din mediul rural, dă mai multă încredere către populație din partea sistemului bancar și atunci populația va face plățile prin card. Dacă tu vii să impui prin lege, nu rezolvi problema. Efectul este invers”, a spus Gheorghe Ialomițianu, fost ministru de Finanțe.

„Foarte mulți nu o să mai depună banii la bancă, foate mulți vor ține banii acasă și vor face plăți cash, și mediul de afaceri se va adapta, adică o sa facă evaziune și evaziunea va crește. Nu așa se rezolvă. Într-adevăr, numai pe timpul lui Ceaușescu mai puteai să mai dispui niște măsuri prin lege. O economie de piață înseamnă să modernizezi sistemul de plăți, relațiile între firme, între firme și persoanele fizice, și atunci oamenii văd avantajul și se adaptează”, a adăugat el.

Părerea avocatului

Toader Georgian, Partner la MTP – Societate Civilă de Avocați, susține că limitarea plăților numerar nu va duce la evitarea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani. ”Nu spală nimeni bani prin plăți de zeci de mii de lei fictive. Spălarea de bani, de obicei, se face printr-un cumul de plăți mici”, spune Toader Georgian. Și acesta explică mai departe cum e posibil acest lucru:

”Exemplu: Servicii de croitorie. Se prestează servicii reale in cuantum de 500 lei zilnic însă se înregistrează servicii de 1000 lei zilnic. Se „spală” 500 lei/zi, 15.000 lei/lună. Echivalentul sumelor obținute prin vânzarea a 300 g de marijuana.

Limitare plăților în numerar (sau excluderea totală a plăților în numerar) nu va duce la existența unor comisioane fantastice ale băncilor pentru aceste plăți. De fapt, un ordin de plata la banca pe care eu o folosesc pentru sume mari de bani este taxat cu 4 lei. Nu este o nici pe departe o sumă extraordinară.

Nici personal nu mă afectează prea mult: până în 2020 nu am avut card, m-am descurcat de minune. Acum nu folosesc aproape deloc cash (scot cash doar dacă știu că îl voi folosi – de obicei la taxi sau bacșiș la frizerie). Am fost bine în ambele variante.

Ce mă îngrijorează mai multe este inconsecvența executivă.

De fapt, lipsa asumării deciziilor în general.

Ideea de a avea o conducere a țării este aceea de a își putea asuma măsuri (populare sau nu) pe baza unor studii concrete.

Cum trebuia făcuta eliminarea/plafonarea plăților numerar:

1. Un studiu sociologic privind oportunitatea adoptării măsurii. S-ar putea măsura, în mod concret care este raportul între plățile numerar și infracționalitatea economică. Se putea efectua un eventual sondaj de opinie;

2. Dezbaterea publică, transparentă, a proiectului astfel încât societatea civilă să se poată exprima. La baza dezbaterii ar fi fost oportună o expunere de motive punctuală prin raportare la studiul de la punctul 1.

3. Analiza de oportunitate a legii raportat la punctele 1 și 2.

4. Efectuarea unei decizii (de adoptare/respingere) asumată, coerenta, care să nu fie abandonată în urma presiunii publice.

Realitatea este că în România deciziile de natură politică (legislativă sau executivă) nu sunt luate pe considerente de oportunitate, respectiv urmărind a produce efecte benefice și concrete pentru societate, ci, mai degrabă, sunt luate pe bază opiniei publice, considerente de popularitate, suportul politic al cetățenilor etc.

Rolul unui lider politic ar trebui să fie acela de a obține rezultate palpabile (creșterea economică, reducerea infracționalității, îmbunătățirea traiului, creșterea nivelului de educație, eliminarea sărăciei ș.a.) ci nu să schimbe măsurile adoptate în funcție de reacția socială.

Aș fi tare curios acum dacă în opinia factorilor decidenți plafonarea plăților numerar este o decizie corectă sau una greșită.

Dacă este o decizie corectă plafonarea, de ce s-ar renunța la ea?

Dacă este o decizie greșită plafonarea, de ce s-a adoptat de la început?

Potrivit Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăti în numerar, operațiunile de încasări și plăti efectuate de PJ, PFA, ÎI, IF, liber profesioniști, PF care desfășoară activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică de la/către oricare dintre aceste categorii de persoane se vor realiza numai prin instrumente de plata fără numerar”.

Banca îți poate bloca contul, ți-l poate închide, te poate refuza să îți modifici limite, poate face orice, instant, din diverse motive

este expresia lui Marian Lucian, Founder, Director, CEO la Brosky Frigoteam srl.

”Ca persoană fizică care „e topită” după card-uri și ATM-uri inteligente și plăți online, mi-am deschis cont la ING cam de pe când au venit în România și au început să primească și persoane fizice nu doar mari companii, tocmai pentru că am fost atras de internet banking-ul lor și aparatele la care puteai face plăți singur, aș mai adaugă ceva la cele scrise:

– băncile au limite de tranzacționare fixate de la sine putere. Teoretic, le poți modifică din aplicație. Practic, însă, modificările, la un moment dat, funcționează DOAR cu aprobarea băncii.

– de multe ori, când spui că iei legătură „cu banca” înseamnă în mod real că vei discuta cu cineva de la un call-center! Persoane care nu doar că nu au studii în domeniu, dar sunt și limitate în decizii. De multe ori sunt limitate și în cunoștințele despre problemele ridicate.

Banca este stăpână pe contul tău în mod absolut: ți-l poate bloca, ți-l poate închide, te poate refuza să îți modifici limite, poate face orice, instant, din diverse motive. Ca să ieși din impas, tu, clientul, trebuie să pierzi o mulțime de timp, ulterior, pentru a obține deblocarea contului.

Și eu această problemă vreau să o subliniez: banca – instant, client – pierde timp + (uneori) rămâne blocat și trebuie să găsească altă rezolvare.

Limitări

încasări de la persoanele fizice – plafon zilnic maxim de 5.000 lei de la o persoană;
încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry – plafon zilnic maxim de 10.000 lei de la o persoană;
plăți către persoanele fizice – plafon zilnic maxim de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;
plăți către magazinele de tipul cash and carry – plafon zilnic total de 10.000 lei;
plăți din avansuri spre decontare – plafon zilnic maxim de 5.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare;

Se interzic:

încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei și, respectiv, de 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei;
plățile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri și servicii pentru facturile cu o valoare mai mare de 5.000 lei și, respectiv, de 10.000 lei, către de tipul cash and carry;
încasările fragmentate de la o persoană, pentru operațiunile de încasări în numerar prevăzute mai sus, cu o valoare mai mare de 10.000 lei, precum și fragmentarea tranzacțiilor reprezentând cesiuni de creanțe, primiri de împrumuturi sau alte finanțări, respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare mai mare de 10.000 lei;
plățile fragmentate în numerar către o persoană, pentru tranzacțiile mai mari de 10.000 lei.

Persoanele mai sus menționate vor putea să achite facturile cu valori care depășesc plafonul de 5.000 lei, către furnizorii de bunuri și servicii, respectiv de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: